Asigurarea egalității de șanse pentru toți europenii și soluționarea necorelării competențelor fără a pune în pericol existența anumitor discipline de studiu trebuie să constituie obiectivele principale ale agendei UE reînnoite pentru educație, subliniază Comitetul European al Regiunilor. Joi, 30 noiembrie, Adunarea orașelor și regiunilor UE și-a adoptat punctul de vedere cu privire la inițiativele recente ale Comisiei Europene în domeniul educației.
Ultima actualizare: luni, 04 decembrie 2017
Într-un aviz elaborat de dl Csaba Borboly (RO-PPE), președintele Consiliului Județean Harghita, Comitetul subliniază faptul că accesul la oportunitățile educaționale nu trebuie să fie determinat de venitul familiei sau de originea sau limba maternă a elevului sau studentului. Pentru a aborda problema exodului de creiere atât în interiorul regiunilor Europei, cât și între acestea, ar trebui să se pună la dispoziție sprijin specific pentru proiectele și operațiunile care vizează dezvoltarea programelor de formare și a infrastructurilor destinate educației și învățământului superior în regiunile mai puțin dezvoltate, care, adesea, sunt antrenate într-o spirală demografică și educațională negativă.
„Ar trebui, totodată, să se ia în considerare creșterea sprijinului acordat de Banca Europeană de Investiții și de fondurile europene de dezvoltare regională inițiativelor regionale care vizează dezvoltarea educației”, subliniază raportorul, dl Borboly.
În aviz se atrage atenția asupra faptului că trecerea la o finanțare axată într-o măsură mai mare pe rezultate și subordonarea sistemelor de învățământ superior, a sistemelor de formare profesională și a învățământului public în raport cu cerințele în materie de eficacitate, competitivitate directă și de capacitate de inserție profesională rapidă ar putea pune în pericol existența unor discipline și a unor meserii a căror dispariție „ar produce daune considerabile culturii, comunității și economiei”, afectând în special comunitățile minoritare. În schimb, avizul sugerează soluționarea necorelării dintre competențele și nevoile de pe piața forței de muncă prin introducerea în învățământul superior a unor cursuri de formare profesională axate pe necesitățile existente și a unui grad sporit de flexibilitate.
„Un student ar trebui să fie liber să aleagă materii de studiu predate în mai multe universități și să urmeze cursuri de formare profesională de scurtă durată asigurate de organizațiile și de camerele profesionale, cu implicarea si consultarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a angajatorilor de pe plan local. Finalizarea cu succes a acestui tip de cursuri de formare ar trebui să fie recunoscută ca fiind cel puțin parțial echivalentă cu studiile superioare”, explică dl Borboly.
De asemenea, Comitetul solicită noi măsuri și resurse suplimentare pentru internaționalizarea sistemelor de educație și de formare profesională și avertizează în legătură cu consecințele retragerii Regatului Unit din UE, care ar putea duce la incertitudine în ceea ce privește recunoașterea și echivalarea calificărilor și diplomelor și ar putea dăuna excelentei cooperări cu instituțiile de învățământ superior și centrele de cercetare și dezvoltare. „Aceste daune colaterale trebuie limitate pe cât posibil, cu condiția să se respecte principiul reciprocității”, subliniază dl Borboly.
În aviz se subliniază că identificarea și recunoașterea mai rapidă a competențelor, aptitudinilor și calificărilor migranților, refugiaților și solicitanților de azil este esențială pentru integrarea lor pe plan educațional și inserția lor pe piața forței de muncă.
Ţi-a plăcut acest articol?(0 Votări)27 vizualizări