(0 Votări)204 vizualizări

Consiliul Județean Harghita a realizat, după trei ani, un nou sondaj de opinie referitor la conviețuirea româno-maghiară din județ. Colegii din cadrul consiliului județean au solicitat telefonic opinia românilor din județ, iar din răspunsurile primite reiese că în viața de zi cu zi nu există tensiuni interetnice, acestea sunt generate la alte niveluri, mai ales de politicienii de la București.

Ultima actualizare: vineri, 04 martie 2016

Rezultatele sondajului de opinie realizat în rândul persoanelor de etnie română din județul Harghita, au fost prezentate luni, 29 februarie, de către Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita și Dobos Erika, directorul Grupului de analiză și sinteză din cadrul instituției. Președintele instituției a spus că acest sondaj demonstrează din nou faptul că oamenii preferă munca în detrimentul circului. Circurile generate la nivel central sunt nefavorabile și populației românești, mai mult, un studiu realizat recent arată faptul că tinerii români pleacă din județ în număr mai mare decât tinerii maghiari, iar populația de etnie română prezintă un grad mai mare de îmbătrânire. Acest studiu realizat din zero fonduri a fost necesar deoarece la ședința ordinară a consiliului județean din data de 29 februarie s-a supus la vot hotărârea de consiliu cu privire la programul care vizează redactarea codului de bună conviețuire, care va oferi cadrul legislativ și bănesc necesar. Borboly Csaba a menționat faptul că redactarea acestui cod este un deziderat de mai bine de trei ani, însă din cauza piedicilor birocratice, doar acum s-a putut finaliza documentația care va conduce la redactarea acestuia, ca rezultat al cooperării dintre Consiliul Județean Harghita, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților, Departamentul pentru Relații Interetnice și Asociația pentru Județul Harghita. Președintele consiliului județean a mai spus că în cursul lunii ianuarie a participat la o întâlnire cu vicepremierul Vasile Dîncu, iar în urma acesteia lucrurile au început să se îndrepte într-o direcție bună, iar codul va fi recunoscut la nivel central și va putea servi drept model și în județele în care populația maghiară este minoritară.

„Vom încerca să însumăm acele demersuri care au fost făcute în ultimii ani în favoarea unei bune conviețuiri. Am afirmat de multe ori că la nivelul locuitorilor din județ nu există conflicte etnice și că acestea sunt stârnite de la București. Atât sondajul de acum, cât și cel efectuat în urmă cu trei ani, demonstrează faptul că aceasta nu este  o problemă reală. Este nevoie de mai multă muncă și mai puțin circ. Și despre aceasta vom vorbi acum”, a afirmat președintele consiliului județean.

Dobos Erika a prezentat rezultatele sondajului. (Acesta este accesibil la următorul link: http://judetulharghita.ro/upload/public/Studiu-Felmeres_2016.pdf). Borboly Csaba a spus că în urma studiului reiese faptul că percepția nu s-a schimbat, populația română din județ nu consideră că există probleme în relația dintre români și maghiari, chiar dacă unii politicieni, organizații civile și organe de presă ar dori să ca acest lucru să fie perceput altfel.

„Internetul este plin cu bloguri cu backgrounduri neclare, cele mai multe de extremă dreapta și care au ca singur scop provocarea cititorilor români. Tinerii români nu au o perspectivă în județul Harghita, pleacă în orașele mai mari, sau în străinătate. Această problemă nu se rezolvă prin adoptarea de legi împotriva steagurilor și simbolurilor locale și nici prin ura unor politicieni sau persoane civile. Ne dorim o schimbare a discursului public. Nu știu să fi venit vreun investitor în zona de nord a județului, fie și din București, care să contribuie la remedierea problemelor zilnice, prin crearea locurilor de muncă. În afară de patru proiecte care vizează reabilitarea unor drumuri județene și construirea de săli de sport, cei care ar trebui să adopte legi în favoarea alegătorilor, scot în prim plan falsa problemă a neînțelegerii interetnice. Cu alte cuvinte, singurele inițiative în ceea ce privește investițiile în zona de nord a județului sunt cele ale Consiliului Județean Harghita. În ultimii trei ani, au existat mai multe astfel de inițiative: constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu, concursul de proiecte destinat special activităților culturale românești, la toate concursurile de proiecte banii au fost alocați avându-se în vedere procentajul populației românești din județ. Vom demara programe concrete care să vină în sprijinul fermierilor din zona de nord a județului, deoarece este la fel de important ca fermierul de la Tulgheș, ca și cel de la Cârța să poată să vândă laptele. Avem în plan realizarea unei cooperative agricole la Bilbor, după modelul celei existente la Cristuru-Secuiesc, iar ceea ce se face la Borsec este tot în sprijinul relansării economice din zona de nord a județului”, a spus președintele consiliului județean.

În ceea ce privește utilizarea simbolurilor locale, Borboly Csaba este de părere că și aceasta este o problemă generată în mod artificial, probleme majore în acest sens nu se pot constata în viața cotidiană a românilor.

„Ne străduim să schimbăm discursul public cu privire la aceste simboluri: românii nu au probleme cu aceste simboluri, și chiar dacă pe steagul albastru-auriu ar fi apărut în plus frunza de stejar pe care a propus-o consilierul județean român, acest steag nu ar fi fost folosit în masă de către români și ar fi ales să folosească tricolorul în continuare. Se pot propune proiecte de lege cu privire la îngrădirea folosirii steagului și limbii materne, dar nu vom obține nici un fel de rezultate. Este nevoie de acordarea atenției pentru lucruri concrete. De anul trecut există o lege în ceea ce privește folosirea și arborarea steagurilor locale. Normalitate va exista în momentul în care cele două steaguri vor fi folosite în mod firesc. Iar denunțurile și procesele intentate administrațiilor locale nu servesc nici românilor”, a afirmat Borboly Csaba.

Miercurea-Ciuc, 2 martie 2016