(1 Votări)456 vizualizări

În cadrul întrevederii care a avut loc la sediul consiliului județean de la Miercurea-Ciuc, s-a semnat vineri, 14 octombrie de către reprezentanți ai consiliilor locale, proprietari de terenuri, crescători de animale, reprezentanți ai asociațiilor de vânătoare, petiția adresată ministerului mediului. Documentul redactat de Benke József, directorul Agenției de Vânătoare și Pescuit Sportiv Zetelaka és Társai a luat naștere ca urmare a ordinului ministerial emis în acest sens. Documentul a fost aprobat până în momentul de față de județele Covasna, Vrancea și Harghita, iar conform celor spuse, urmează ca actul să fie semnat și de către județul Mureș.

Ultima actualizare: marţi, 18 octombrie 2016

Discuția a fost deschisă de Borboly Csaba care a menționat că instituția Consiliului Județean Harghita se ocupă cu problema urșilor încă din anul 2008, de atunci s-au redactat mai multe propuneri, s-au organizat numeroase întrevederi și consultații pe această temă.

„Dacă cineva consideră că viața omenească nu este cel puțin la fel de importantă ca habitatul animalelor, să vină aici și să spună acest lucru. Nu cred că gardul electric poate rezolva situația urșilor, însă țin să menționez că instituția Consiliului Județean Harghita a fost trasă la răspundere de Curtea de Conturi de ce a finanțat achiziționarea acestor garduri. S-a demonstrat ineficiența acestor garduri în județul Harghita”, a afirmat președintele consiliului județean. Acesta a ținut să mulțumească pentru eforturile depuse în rezolvarea acestei probleme de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală Harghita și Camerei Agricole Județene, dar și consilierilor județeni – dintre aceștia fiind prezenți la întâlnire Becze István, Kolozsvári Tibor și Kolumbán Dávid.

În opinia lui Borboly Csaba, esența acestei probleme este reprezentată de faptul că în situația de față nu se vorbește deloc despre viața omului și pericolul pe care îl reprezintă aceste animale.

„La Bruxelles nu se cunoaște situația de aici. Sfert din daunele și populația de urs se regăsesc aici, însă în ceea ce privește autorizațiile de împușcare la nivel național, doar 10% se referă la această regiune. Am avut numeroase discuții referitor la faptul că echilibrul se poate găsi în urma colaborării dintre vânători și crescătorii de animale, însă aceste demersuri sunt încă fără rezultat. Actuala legislație trebuie modificată, deoarece legea 407 nu face referire la viețile omenești, iar ministerul trebuie convins de necesitatea descentralizării, pentru găsirea de soluții la nivel local”, Borboly Csaba  a completat că nu recomandă să se acționeze după bunul plac, ci îndeamnă la dialog pentru a convinge organele decizionale despre necesitatea  investigării în totalitate a situației create. Acționarea după bunul plac vine în discuție, deoarece în cadrul petiției este atrasă atenția și asupra acestei situații în care crescătorii de animale s-ar putea grupa și recurge la otrăvirea animalelor, în încercarea de a-și proteja avuturile, dacă statul nu va oferi despăgubiri împotriva daunelor create de animalele sălbatice.

Benke József, directorul asociației de vânătoare din Zetea este de părere că isteria creată de organizațiile de protecția animalelor are un efect negativ în ceea ce privește procesul de legiferare din acest domeniu.

„Hrănirea animalelor sălbatice este benefică și în cazul urșilor, deoarece în acest mod este distrasă atenția acestora de la culturi și animale domestice, deci este clar că este nevoie de această activitate”, a afirmat Benke József.

Nagy Attila, primarul comunei Zetea a spus că ministerul de resort a răspuns unei părți din solicitările de despăgubire în cazul daunelor provocate de animalele sălbatice, însă a dat în plată o parte nesemnificativă din acestea.

„Situația este mult mai gravă decât cea prezentată de statistici. În cadrul ședințelor comunale, adesea această întrebare rămâne fără răspuns, acesta este motivul pentru care nu se raportează daunele, deoarece din experiență rezultă că nu se întâmplă nimic în acest sens. Oamenii se plâng constant că de ani de zile nu se înregistrează niciun progres în acest sens”, a afirmat primarul comunei.

Din partea organizațiilor de protecție a mediului a fost prezent doar Pop Ioan Mihai, în opinia căruia nu sunt de bun augur nici hrănirea animalelor sălbatice și nici creșterea cotei de împușcare. Totodată, nici strategia actuală nu este una eficientă, deoarece numărul daunelor înregistrate nu scade, ci crește. Acesta propune găsirea de noi soluții, realizarea de studii detaliate care să prezinte situația reală.

Mai mulți interlocutori au menționat faptul că în vreme ce se mai vorbește de daune materiale, organizațiile civile nu amintesc nimic de victimele omenești. Cei prezenți consideră că nu doar reprezentanții acestor organizații trebuie priviți ca specialiști ai domeniului. S-a amintit și faptul că legea nu face referire la daunele provocate faunei (scoarța copacilor este îndepărtată de către animale), acest fapt conducând la calitatea scăzută a speciilor de copaci. Nu sunt menționate nici victimele omenești și nici cheltuielile care sunt implicate în aceste situații. Cei prezenți au afirmat că și până acum vânătorii au fost cei care au protejat animalele sălbatice și că sunt specii care se află în pericol, care necesită luarea de măsuri de protecție, nu specii care sunt suprapopulate.

Borboly Csaba, la finalul discuției și-a exprimat convingerea că această discuție va avea continuare și că se vor trage concluziile necesare pe baza situațiilor concrete. În cadrul grupului de lucru de la nivel județean, a îndemnat la continuarea dialogului în acest domeniu.

„Chiar dacă legea nu ne ajută, trebuie întreprinși anumiți pași. Vom colecta toate documentele necesare, iar grupul de analiză și sinteză din cadrul consiliului județean va monitoriza situația. Semnarea petiției este un demers important, însă rog pe toată lumea să continue munca, să căutăm surse financiare alternative, mai sunt multe aspecte care trebuie rezolvate prin cooperarea dintre poliție, jandarmerie și organizațiile silvice”, a conchis președintele consiliului județean.

Petiția a fost semnată de Borboly Csaba, președintele consiliului județean, György Sándor, Jakab Attila și Nagy Attila, primarii din Ulieș, Mărtiniș și Zetea, Biró Vencel și  Bakos József, consilieri locali de la Tușnad și Remetea; în numele crescătorilor de animale au semnat Siklódi Albert Álmos de la Cobătești, Tankó Péter de la Lunca de Sus, Szőcs Béla, Cechești; în numele asociațiilor de vânătoare de la Zetea, Benke József, de la Toplița Takács Károly, de la Miercurea-Ciuc, Hadnagy Lehel, Kornis Loránd – Cristuru-Secuiesc, respectiv asociațiile de vânătoare Loduj – Gheorgheni, Szent Anna – Băile Tușnad, Nagy-Küküllő – Odorheiu-Secuiesc, Nimród – Dănești, dar și asociația județeană de vânătoare Harghita, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni; composesoratul Zetea. Documentul a fost semnat și de persoane private.

Info-grafici, analize și rapoarte ale acestei teme veți putea găsi, accesând link-ul http://analiza.judetulharghita.ro/

Consiliul Județean Harghita pune la dispoziție și o pagină web pe această temă: http://judetulharghita.ro/daune.html

Petiția poate fi vizionată aici.

Miercurea-Ciuc, 14 octombrie 2016