În ultima perioadă, în privinţa transformării sistemului administrativ de 41 de judeţe în 8 judeţe s-au adus multe argumente pro şi contra. Una dintre argumentele de bază ale celor care sunt pentru reformă este formarea unui sistem administrativ conform politicilor şi sistemului de dezvoltare europeană.
Ultima actualizare: luni, 20 iunie 2011
În această privinţă preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba consideră ca fiind oportun contactarea persoanei celei mai competente în materie de dezvoltare, respectiv comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, pentru ca acesta să-şi exprime opinia în privinţa clarificării aspectelor legate de argumentele aduse în disputele politice legate de sistemul administrativ.
În cele ce urmează puteţi citi scrisoarea adresată de Borboly Csaba comisarului european Johannes Hahn:
Johannes Hahn
Member of the European Commission
B-1049 Brussels
Belgium
Johannes.Hahn@ec.europa.eu
cab-hahn-contact@ec.europa.eu
Stimate domnule comisar,
În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita din România mă adresez Dvs. din nou cu întrebările mele, care au legătură cu transformarea sistemului administrativ şi de dezvoltare regională din România. Actualitatea scrisorii şi a întrebărilor formulate este dat de faptul că Preşedintele României a iniţiat transformarea actualului sistem administrativ-teritorial din România şi, pe lângă desfiinţarea judeţelor (de nivel NUTS 3) actuale, crearea a 8 regiuni de dezvoltare şi administrative (nivel NUTS 3). După cum este bine cunoscut şi de Dvs. în momentul de faţă în România funcţionează 8 regiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, şi care, în afara rolului lor în implementarea politicilor de dezvoltare, nu au nici atribuţii de administraţie publică. Deoarece, principalele argumentele aduse în favoarea desfiinţării judeţelor (nivelul NUTS 3) sunt bazate pe conformarea la aşteptările Uniunii Europene, respectiv pe implementarea cu succes a politicii regionale, Vă rog respectuos să ne comunicaţi poziţia Dvs. în privinţa următoarelor aspecte:
1. În baza experienţelor acumulate în cursul implementării politicii de coeziune a UE, ce populaţie şi întindere ar trebui să aibă regiunile de dezvoltare (NUTS 2) pentru a servi cel mai bine dezvoltarea economico-socială a zonei în cauză?
2. Conform experienţelor şi recomandărilor Uniunii Europene este obligatoriu (sau recomandat în mod ferm) ca regiunile NUTS 2 să fie în acelaşi timp şi unităţi administrativ-teritoriale?
3. Este adevărat că, conform recomandărilor Uniunii Europene, statele membre trebuie să formeze regiuni cu populaţie şi nivel de dezvoltare economică (PIB pe locuitor aproape identic) similare?
4. Care sunt acele norme juridice comunitare care obligă statele membre UE să formeze unităţi administrativ-teritoriale peste 3 milioane de locuitori (NUTS 2)?
5. Ce norme juridice comunitare interzic statelor membre UE să aibă unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie sub 3 milioane de locuitori (NUTS 2)?
6. Existe norme comunitare care interzic, ca la formarea regiunilor de dezvoltare (NUTS 2), statele membre să aibă în vedere tradiţiile istorice şi culturale?
7. Conform experienţelor comunitare, care din următoarele situaţii este mai avantajoasă din punctul de vedere al atragerii şi utilizării cu succes a fondurilor europene: dacă regiunea de dezvoltare NUTS 2 cuprinde unităţi (NUTS 3 sau LAU1) legate din punct de vedere economic, istoric şi cultural sau dacă regiunile de dezvoltare sunt create în mod artificial, fără a avea în vedere tradiţiile din regiunea în cauză?
8. Care sunt experienţele europene în privinţa situaţiei când, o zonă mai dezvoltată şi una mai puţin dezvoltată sunt comasate într-o singură unitate administrativ-teritorială (regiune), cum se modifică diferenţele de dezvoltare existente la nivel regional, şi care este ponderea pe care o obţin din fondurile de dezvoltare zonele situate la periferia regiunii?
9. În baza recomandărilor formulate de UE şi a experienţei acumulate în cursul implementării politicii de coeziune, cum este afectat principiul subsidiarităţii prin desfiinţarea unităţilor administrativ-teritoriale (regiuni NUTS 3) mai mici şi integrarea acestora în unităţi mai mari?
10. Conform recomandărilor şi experienţelor comunitare, cât de important este ca la formarea unităţilor administrativ-regionale şi/sau de dezvoltare de nivel NUTS 2, statele membre să aibă în vedere nevoile formulate şi exprimate de cetăţeni, sau este mai degrabă oportun, ca fără orice consultare publică în acest sens, prin forţe externe de putere politică, noua structură să fie impusă cetăţenilor?
11. Cât de bine contribuie la îndeplinirea cu succes a obiectivelor formulate prin politicile de dezvoltare comunitare, dacă regiunile preponderent rurale, cu infrastructură subdezvoltată sunt concentrate în unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie peste 3 milioane de locuitori?
În speranţa unui răspuns cât mai curând posibil, vă mulţumesc anticipat.
Cu deosebit respect,
Borboly Csaba
Preşedinte
Consiliul Judeţean Harghita
Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita
Tel: +40-266-207701
Fax: +40-266-207703
info@borbolycsaba.ro
Miercurea-Ciuc, 20 iunie 2011