„Drepturile există, trebuie să le exercităm”
În data de 1 aprilie în Miercurea Ciuc a avut loc o conferinţă cu tema folosirea limbii materne în administraţia publică. La eveniment organizat de Consiliul Judeţean Harghita au participat primarii, liderii instituţiilor publice din judeţul Harghita, precum şi politicieni. În opinia lui Borboly Csaba, preşedintele CJHR, multilingvismul în administraţia publică reprezintă cheltuieli suplimentare, însă merită acest efort, deoarece uşurează viaţa comunităţii aparţinând unei minorităţi naţionale, accentuând că „folosirea limbii minorităţilor naţionale în administraţie publică nu este direcţionată împotriva nimănui”.
Sógor Csaba, parlamentar european a definit multilingvismul ca fiind un capital. A afirmat că acolo unde nu este respectată limba maternă a cetăţeanului există deficit de democraţie.
Ultima actualizare: joi, 01 aprilie 2010
În continuare Horváth István, cadru didactic universitar, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a prezentat analiza intitulată „Folosirea limbajului administrativ în judeţul Harghita în cadrul autorităţilor publice locale şi în cadrul oficiilor judeţene a instituţiilor guvernamentale centrale”. Din analiză reiese că folosirea limbii materne este valorificată mai puţin în forma scrisă, decât în formă orală, mai mulţi funcţionari publici sunt incerţi în ceea ce priveşte folosirea limbii maghiare şi comunică mai eficient în limba română. Din analiză mai reiese şi faptul că ponderea locuitorilor din judeţul Harghita care vorbesc trei limbi este similară cu cea a cetăţenilor europeni. Elaboratorii studiului propun: în vederea validării instituţionale a drepturilor la folosirea limbii materne, trebuie întărită procesul de informare a publicului în mai multe limbi în cazul instituţiilor deconcentrate, respectiv ar trebui iniţiate controale sistematice din partea autorităţilor implicate în acest sens.
Tódor Erika Mária, angajata Universităţii Sapientia a avut o prezentare cu titlul „Utilizarea limbajului administrativ şi bilingvismul sustenabil”. Invitata a accentuat greutăţile profesiunii de traducător, adăugând că „dezvoltarea competenţelor lingvistice este o condiţie indispensabilă a egalităţii de şanse”.
Batizán Emese Emőke, activista Mişcării Angajamentului Civic, în cadrul prezentării intitulate „Care este rolul conducătorului în utilizarea limbii maghiare?” a prezentat activitatea organizaţiei. Folosirea limbii materne în administraţia publică are efecte de dezvoltare a comunităţilor, contribuie la întărirea simţului de apartenenţă la comunitate. „Problemele nu constă în inexistenţa normelor juridice, ci în faptul că multe persoane nu sunt conştiente de drepturile pe care le au, respectiv nu le pot sau nu vor să le exercite”, a adăugat Batizán.
La eveniment a fost prezent prefectul Ladányi László Zsolt, declarând că problemele tratate în cadrul conferinţei sunt actuale şi că este de acord cu faptul că nu este de ajuns să fim conştienţi de drepturile pe care le avem, ci trebuie şi să le exercităm.
În intervenţia sa Veress Dávid, preşedintele Uniunii pentru Limba Maternă a declarat că presa ar putea contribui în mod semnificativ la răspândirea şi acceptarea terminologiei maghiare prin articole de specialitate, adăugând că „trebuie să conştientizăm în cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale: întrebarea nu este dacă folosirea limbii materne este permisă sau nu – trebuie s-o utilizăm”.
Miercurea Ciuc, 1 aprilie 2010