Preşedintele CJ Harghita consideră că proiectele pregătite de PD-L şi de USL urmează modele latino-americane
Ultima actualizare: duminică, 19 iunie 2011
Proiectul de lege al UDMR privind reforma regiunilor de dezvoltare trebuie privit din punctul de vedere al politicilor de dezvoltare, nu etnic – a declarat vineri, 17 iunie Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita la conferinţa de presă organizată în Miercurea-Ciuc. Şeful autorităţii publice judeţene consideră că proiectele pregătite de PD-L şi de USL, care vizează reorganizarea teritorial-administrativă a ţării, sunt bazate pe modele latino-americane, pentru că sunt avantajate doar oraşele mari, localităţile mici fiind defavorizate în cadrul celor opt „superjudeţe” sau regiuni.
„PD-L ar transfera unele competenţe ale judeţelor în competenţa municipiilor, ceea ce este un nonsens, deoarece un primar are în vedere primul rând interesele localităţii pe care o conduce şi nu a satelor din zonă, iar pe de altă parte nici nu ar avea capacitatea necesară pentru administrarea, dezvoltarea microregiunii”, a declarat Borboly Csaba. El a reacţionat la declaraţiile politice făcute în ultimele două-trei săptămâni, precizând: nici una dintre partidele, care sunt împotriva propunerilor făcute de UDMR, nu oferă o soluţie reală pentru locuitorii de etnie română din zonă, nu cunosc problemele lor.
„Nimeni din Bucureşti nu a întrebat localnicii despre problemele, aşteptările pe care le au, regiunea fiind dezvoltată doar prin munca parlamentarilor şi guvernanţilor UDMR. În perioada, când UDMR a fost la guvernare, înainte de 2009 şi după, am atras mult mai multe fonduri pentru judeţul Harghita, decât pe vremea coaliţiei PSD–PD-L. Pot afirma că doar politicienii Uniunii lucrează în interesul locuitorilor din judeţ, indiferent de apartenenţa naţională ai acestora, ceilalţi doar fac declaraţii, dar nu vorbesc despre problemele reale ale locuitorilor din regiune. Aceşti politicieni încearcă să provoace conflict interetnic, dar prin gestul lor nu va fi mai bine nici viaţa celor din Corbu, nici celor care trăiesc în Voşlobeni”, a accentuat preşedintele autorităţii judeţene.
În opinia preşedintelui actuala divizare a regiunilor nu este una corespunzătoare, fapt accentuat de mai mult timp de UDMR, deoarece la delimitarea regiunilor nu s-au luat în considerare specificităţile culturale şi istorice, iar programele europene pentru perioada 2007-2013 favorizează oraşele mari.
„Acele regiuni au şanse mai mari în accesarea fondurilor europene, în cazul cărora PIB-ul este sub 75% a nivelului mediu european. Trebuie să ne gândim şi în perspectiva a opt-zece ani, când în actuala structură de şase judeţe nu vom mai avea posibilitatea de a accesa bani europeni, deoarece, mulţumită judeţelor Braşov şi Sibiu, statisticile vor fi mult mai pozitive decât situaţia reală existentă în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş” a afirmat Borboly Csaba. A mai făcut referire şi la întrebarea, dacă se înfiinţează „superjudeţele”, conform iniţiativei PD-L, atunci cine va plăti datoriile judeţului Braşov? De exemplu Miercurea-Ciuc nu are nici o datorie – a accentuat Borboly.
Borboly Csaba a adus numeroase exemple economice, turistice şi de dezvoltare pentru a susţine propunerea UDMR referitoarea la noua delimitare a regiunilor. A accentuat că cultura, valorile naturale şi patrimoniul construit al Ţinutului Secuiesc este o curiozitate atât în rândul turiştilor maghiari, cât şi ai celor români, ceea ce reprezintă un avantaj şi pentru antreprenorii judeţeni români din domeniul turismului. Astfel speră că brandul Ţinutul Secuiesc, care se dezvoltă încontinuu, va deveni în termenul cât mai scurt posibil una dintre cele mai importante produse turistice din România. Totodată proiectele de dezvoltare, investiţiile (infrastructurale etc.) nu au naţionalitate, contribuie la creşterea nivelului de trai al localnicilor, indiferent de naţionalitatea acestora. Preşedintele consiliului judeţean a mai adăugat că în dezvoltarea economiei şi turismului din zonă are un rol deosebit de important faptul că oamenii vorbesc atât limba maghiară, cât şi cea română.
În opinia lui Borboly Csaba, diversitatea culturală este o valoare europeană de bază, iar convieţuirea armonică în Ţinutul Secuiesc a avut întotdeauna o tradiţie. Când au existat conflicte, acestea s-au datorat unor interese externe, de putere.
În final preşedintele consiliului judeţean a relatat despre faptul că un grup de lucru al consiliului judeţean efectuează o analiză în rândul locuitorilor de etnie română din judeţ: ce opinii au, ce prejudecăţi, percepţii, de ce le este frică în privinţa Ţinutului Secuiesc. Respectiv, în cursul lunii iulie se va organiza o dezbatere publică, la care vor fi invitaţi organizaţiile non-guvernamentale române, reprezentanţii bisericilor, respectiv politicienii, care în săptămânile anterioare au formulat opinii împotriva formării unei regiuni separate de către judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, pentru ca „prima dată în viaţa lor să aibă posibilitatea de a cunoaşte de aproape problemele celor care trăiesc pe aceste meleaguri”. Organizatorii invită şi presa centrală pentru a participa la această dezbatere.