Se înfiinţează Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Călimani-Gurghiu

( Votări)85 vizualizări
„Nu aşteptăm soluţionarea problemelor noastre de la Bucureşti, ci în limita posibilităţilor de care dispunem, vom încerca rezolvarea acestora aici”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita la conferinţa de presă care a avut în data de 21 februarie, ocazie cu care în scopul dezvoltării economice a zonei de nord a judeţului a fost anunţată înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Gurghiu şi se elaborează şi un Cod de bună convieţuire.
După părerea preşedintelui consiliului judeţean, de cele mai multe ori nu banii sunt problema, se pot reabilita drumurile, construi reţele de apă potabilă, însă cu acestea nu se creează locuri de muncă, iar tinerii noştri pleacă totuşi din ţară. Borboly Csaba a prezentat date demografice, conform cărora în judeţul Harghita procentajul scăderii populaţiei este mai mic, decât cel raportat la nivel naţional, iar în ceea ce priveşte scăderea populaţiei româneşti din partea de nord a judeţului, aceasta este mai mare, în comparaţie cu populaţia maghiară. Principala provocare este reprezentată de asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi a familiilor, aceasta bazându-se pe crearea mijloacelor de existenţă.
„Politicieni şi presa de la Bucureşti nu rezolvă problemele economice şi demografice prin articolele şi discursurile lor, însă noi facem lucruri concrete în acest sens. Nu adoptăm decizii pe criterii etnice, ci pe criterii bazate pe dezvoltare politică”, a afirmat preşedintele consiliului judeţean, el considerând că „autonomia bazată pe criterii etnice” este o invenţie a politicienilor şi a presei româneşti, respectiv presa foloseşte această sintagmă pentru a alarma, iar exemplele de autonomie la care fac referire maghiarii (Tirolul De Sus, Insulele Aland), nu s-au constituit pe criterii etnice.
„Noi solicităm permisiuni pentru populaţia maghiară pe care şi noi putem să le asigurăm populaţiei româneşti din judeţ”, a afirmat Borboly Csaba, care a mai adăugat faptul că dacă se normalizează relaţia români-maghiari din judeţ, toţi vom avea de câştigat, însă dacă se va continua circul şi se vor alimenta situaţii cum este cea a steagului judeţului sau controlul efectuat la târgul de produse tradiţionale, turiştii şi investitorii vor fi ţinuţi departe de judeţul nostru. „Nu vrem să fim un astfel de judeţ, vrem să fim un model de bună convieţuire şi înţelegere”, a spus preşedintele consiliului judeţean, adăugând că speră ca acest exemplu să fie urmat şi de judeţele unde populaţia maghiară este minoritară. „Sunt convins că iniţiativa noastră va avea efecte atât în practica juridică, cât şi în jurisprudenţă şi nu vor mai exista reclamaţii şi controale rău-intenţionate, iar maghiarii din diaspora vor putea pretinde permisiuni similare”. Preşedintele consiliului judeţean a atras atenţia şi asupra faptului că în zona de nord a judeţului procentajul populaţiei maghiare minoritare este de 10-40%, iar înfiinţarea acestei asociaţii va contribui şi la ridicarea nivelului de trai al acesteia.
După cele afirmate, problema dezvoltării zonei de nord a judeţului este o mai veche preocupare a Consiliului Judeţean Harghita, propuneri în acest sens au fost făcute încă în anul 2011, însă având în vedere recentele întâmplări, aceste demersuri au fost urgentate, luându-se măsuri efective pentru realizarea scopurilor propuse. Scopul asociaţiei este dezvoltarea pe termen lung a comunităţilor urbane şi rurale din această zonă, având la bază principiile solidarităţii, egalităţii şi non-discriminării. Totodată asociaţia susţine atragerea de fonduri naţionale şi internaţionale, prin întocmirea proiectelor de dezvoltare regională. Lăsând la o parte aspectele teoretice, consiliul judeţean, împreună cu autorităţile locale partenere,îşi propune să ia măsuri specifice în acest sens (a se vedea documentul ataşat).
Unul dintre pilonii principali ai acestui plan de dezvoltare este reprezentat de susţinerea micilor producători din zona de nord a judeţului, atragerea acestora la mişcarea produselor tradiţionale şi facilitarea accesului pe piaţă a produselor acestora, la târgurile şi în lanţurile de magazine. Astfel spre exemplu gospodarul din Bilbor poate să-şi vândă brânza nu cu zece lei, ci cu patruzeci de lei, a spus preşedintele consiliului.
Dincolo de problemele economice este nevoie de o iniţiativa care nu numai să sune frumos, dar care să şi contribuie la buna convieţuire dintre cele două etnii. Ca răspuns la acestea se va elabora Codul de bună convieţuire cu sprijinul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor, cu sediul la Cluj-Napoca, instituţie subordonată primului-ministru. În prima jumătate a anului institutul va pregăti analize şi purta discuţii în acest sens cu părţile implicate, iar materialul final va fi statuat printr-o hotărâre a consiliului judeţean. Codul poate fi adoptat şi de către consiliile locale, astfel putând fi încorporat în sistemul juridic judeţean şi totodată acesta va fi anexat statutului judeţului. Borboly Csaba speră ca acest cod să fie adoptat de către instituţiile statului reprezentate în judeţ, de către prefectură, poliţie şi direcţiile judeţene, astfel putând fi gestionate mai eficient diferitele sensibilităţi şi problemele, independent de culoarea etnică (Vezi ataşamentul).
În opinia lui Borboly Csaba atâta timp cât există probleme ca cele ale steagului judeţului şi a controalelor de la târgul produselor tradiţionale, acestea doar vor tensiona relaţiile dintre românii şi maghiarii şi vor alunga turişti şi investitorii din judeţ. Soluţia, în opinia preşedintelui consiliului judeţean, este normalizarea relaţiilor româno-maghiare din judeţ.
„Judeţul Harghita vrea să fie un bun exemplu în ceea ce priveşte convieţuirea dintre cele două etnii”, a afirmat preşedintele consiliului judeţean.
Acesta a vorbit şi despre steagul judeţului, în acest sens atât legislaţia naţională, cât şi în cea internaţională sunt în favoarea consiliului judeţean şi despre faptul că în acest sens, consiliul judeţean se va adresa Curţii Europene de Justiţie de la Luxembourg, respectiv dacă vor exista sancţiuni în legătură cu folosirea acestuia, atunci se va adresa şi Curţii Constituţionale din România. Pe această temă poate fi consultată pagina creată de consiliul judeţean – http://steaguljudetului.judetulharghita.ro/
 
Miercurea-Ciuc, 21 februarie 2013
 
 
POSTURI VACANTE
Pagini tematice
Calendar evenimente
«noiembrie, 2024»
lmmjvsd
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

FACEBOOK

Proiecte

 

 

 

 

 

 

 

ENSIE

 

 

Network of Cities for Artistic Creation

European Day of Artistic Creativity

Creative Ideas Bank

 

 

DAUNE CAUZATE DE ANIMALE SĂLBATICE

Urgenţe

Număr unic pentru apeluri de urgenţe:

112

Serviciul permanent de deszăpezire al drumurilor judeţene asigurat de Consiliul Judeţean Harghita:

0266 207 774