În colaborarea SVI – Südtiroler Volksgruppen-Institut (Bozen, Italia), SENCE – Society for the Enhancement of National Communities in Europe (Zürich, Elveţia), INTEREG – Internationales Institut für Nationalitätenrecht und Regionalismus (München, Germania) şi al Consiliului Judeţean Harghita, în data de 16 septembrie a fost organizată în Miercurea-Ciuc simpozionul intitulat Drumul provinciei autonome Tirolul de Sud/Alto Adige, de la o sursă de conflict la o regiune europeană multilingvă de succes. Cei trei prezentatori au fost Christoph Pan, conducătorul Institutului Grupurilor Etnice din Tirolul de Sud din Bozen, Davide Zaffi, cercetătorul Deutsch-Italienisches Geschichtsinstitut din Trento, şi Lucio Giudiceandrea jurnalist, colaboratorul postului RAI din Bozen, respectiv evenimentul a fost moderat de Komlóssy József, vicepreşedintele SENCE.

Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a salutat cei prezenţi în calitate de gazdă a evenimentului, denumind Tirolul de Sud ca un exemplu de convieţuire demn de urmat. Conform celor declarate de preşedinte, simpozionul din Miercurea-Ciuc este a doua în cadrul seriei de evenimente lansat de autoritatea judeţeană, în vederea discuţiilor cu locuitorii de etnie română din judeţul Harghita, deoarece fără un consens la nivel judeţean, autonomia sau înfiinţarea unei regiuni nu poate fi realizată. În luna august, jurnalistul Emil Hurezeanu a avut două prezentări, fiind realizat un sondaj de opinie în rândul românilor din regiune cu privire la înfiinţarea unei regiuni separate – preşedintele CJ declarând că rezultatele sondajului o să fie prezentate în curând. În cuvintele sale Borboly Csaba a relatat şi despre faptul că presa centrală prezintă o imagine distorsionată a situaţiei existente în Secuime, fără a întreba românii din judeţ.

„Noi, cei care trăim pe aceste meleaguri, trebuie să rezolvăm problemele noastre în comun, fără a lua în considerare apartenenţa etnică”, a declarat Borboly Csaba, adăugând că în acest sens ne ajută cunoaşterea experienţelor din Tirolul de Sud.

 

O regiune trebuie recunoscută şi nu trasată

Komlóssy József a citit cuvintele introductive ale publicaţiei simpozionului „în vederea evitării oricăror neînţelegeri”. Astfel scopul prezentărilor este „de a oferi, românilor şi maghiarilor deopotrivă, prin exemplul provinciei autonome multilingve Alto Adige/Tirolul de Sud, puncte de referinţă utile pentru crearea unei regiuni de succes în Europa spre beneficiul tuturor locuitorilor născuţi în acest spaţiu indivizibil şi unitar din punct de vedere istoric, numit Ţinut Secuiesc. Această regiune europeană trebuie înfăptuită nu prin trasarea limitelor sale, ci prin recunoaştere existenţei sale bazată pe realităţi”.

Christoph Pan în prezentarea sa intitulată Introducere: de la o sursă de conflict la o regiune europeană de succes a prezentat istoricul provinciei Tirolul de Sud. Cei prezenţi au putut afla, că provincia autonomă Alto Adige/Tirolul de Sud a fost anexată Italiei după Primul Război Mondial în 1919. În sudul Tirolului, care aparţinea pe vremuri Imperiului Habsburgic, trăia o comunitate alcătuită în mare majoritate de vorbitori de limbă germană, proporţia vorbitorilor de ladină era de 4%, iar cea a italienilor de 3%. Regimul fascist care a durat 20 de ani, a încercat să italieneze şi să alunge sau să mute populaţia autohtonă în Imperiul German. Tirolul de Sud a devenit o provincie autonomă pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, însă, provincia nu a putut asigura o protecţie adecvată celor două popoare minoritare. Astfel, cazul Tirolului de Sud, o sursă permanentă de litigiu între Austria şi Italia a ajuns în faţa Adunării Generale a ONU în 1960, care a chemat părţile oponente la reconciliere. După negocieri îndelungate, în 1971 s-a creat a doua autonomie în Tirolul de Sud, care este clădită şi dezvoltată de peste 20 de ani.

Conform celor prezentate, autonomia Tirolului de Sud se constituie ca un multiplu exemplu în Europa. După dobândirea autonomiei, o provincie italiană slabă din punct de vedere structural, s-a dezvoltat într-o regiune europeană multilingvă de succes. Ţinutul împovărat de rate ridicate ale şomajului şi de imigrare, s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o regiune bogată, unde ocuparea forţei de muncă este totală, iar venitul pe cap de locuitor întrece cu mult venitul mediu din Italia. (Din punct de vedere istoric Tirolul de Sud corespunde cu regiunea Trentino–Alto Adige, adică cu spaţiul din provincia  austriacă Tirol, care după Primul Război Mondial a fost ataşat Italiei. Astăzi Tirolul de Sud este considerat a fi constituit din judeţul autonom Bolzano/Bozen cu locuitori în majoritate de etnie germană.)

Titlul prezentării lui Davide Zaffi a fost Autonomia Tirolului de Sud – perspectiva guvernului. După cel de-al Doilea Război Mondial, statul italian a acceptat principiul de bază al democraţiei care spune că autonomia trebuie creată împreună cu populaţia vizată, şi într-un final, după tratative îndelungate, s-a găsit o soluţie care s-a dovedit acceptabilă pentru ambele părţi, atât pentru teritoriul vizat, cât şi pentru statul italian. În consecinţă, tensiunile mari existente în prealabil în Tirolul de Sud s-au redus, relaţiile internaţionale s-au îmbunătăţit, iar în această regiune a Italiei s-a creat bunăstarea materială.

 

Autonomie în autonomie

Conform prezentării lui Zaffi, în Tirolul de Sud puterea centrală poate interveni prin intermediul Curţii Constituţionale, fiind atacabile legile adoptate de parlamentul regional, care însă nu pot fi adoptate fără consensul celor trei grupuri etnice. Aceste mijloace apără minorităţile locale, fiind o autonomie în autonomie – însă în ultimii 20 de ani nu sunt exemple să fi fost adoptată o normă juridică din cauza neexistenţei acordului unui grup minoritar şi nici Austria nu a fost nevoită să intervină. Există două principii în provincie: proporţionalitatea şi bilingvismul. Locurile de muncă în cadrul instituţiilor publice sunt create luând în considerare ponderile etnice stabilite în urma recensământului, iar funcţionarii publici au obligaţia de a vorbi două, iar în localităţile cu majoritate ladină, trei limbi.

Titlul prezentării lui Lucio Giudiceandrea a fost Italienii din Tirolul de Sud: de la refuz la acceptare. Jurnalistul a relatat că, într-o primă etapă, italienii au considerat Tirolul de Sud ca proprietatea lor, „civilizând” zonele „barbare”. Cei ajunşi în Tirolul de Sud au avut rolul de a prelua administraţia locală şi de a creşte ponderea grupului etnic. Pentru o lungă perioadă de timp au fost iritaţi de multilingvismul provinciei, însă majoritatea a recunoscut că cunoaşterea limbii germane este un avantaj, contribuind la creşterea oportunităţilor pe piaţa forţei de muncă. În ultimii cincisprezece ani în Tirolul de Sud se încheie perioada resentimentelor şi a refuzului în rândul italienilor. Creşte interesul faţă de cultura şi limba germană, din ce în ce mai mulţi încep să vorbească limba germană şi încep să dezvolte relaţii adevărate cu vecinii lor vorbitori de limbă germană, iar ideea autonomiei devine din ce în ce mai acceptată. Italienii din Tirolul de Sud, chiar dacă au înfruntat dificultăţi, sunt acum capabili să accepte Tirolul de Sud, aşa cum este, ca un „Heimat” (patrie) al lor. Cadrul convieţuirii este determinat din ce în ce mai mult de recunoaşterea faptului că sunt dependenţi reciproc, nici unul dintre ei nu poate învinge cealaltă parte – a accentuat Giudiceandrea.