Intervențiile nu pot fi considerate vânătoare

(0 Votări)63 vizualizări

„Tendința generală este una de creștere a populației de urs, iar în vederea gestionării acesteia este nevoie de luarea de măsuri.”
„Stoparea intervențiilor în cazul carnivorelor mari a fost o măsură nefericită, relocările nu mai sunt fezabile, iar în vederea asigurării unui management activ este nevoie de adaptarea cotelor de intervenție specificului zonelor.”

Ultima actualizare: luni, 17 iulie 2017

Faptul că numărul atacurilor și daunelor cauzate de urs s-au înmulțit simțitor în ultimii ani, dar și că ordinul ministerial cu privire la intervenția în cazul speciilor de urs și lup se află în dezbatere publică, a servit drept punct de pornire al dezbaterilor în vederea găsirii soluțiilor legale pentru gestionarea situațiilor carnivorelor mari. La invitația Consiliului Județean Harghita și a Asociației de Dezvoltare Rurală, în Miercurea Ciuc a avut loc vineri, 14 iulie a. c., un workshop a cărui temă a fost Biodiversitate – Ecologie – Cinegetică: Împreună sau separat?

Borboly Csaba, președintele consiliului județean a fost cel care a pornit dezbaterea și a menționat că rolul acestui workshop este de a contribui la schimbarea atitudinii opiniei publice cu privire la această situație, dar și de a stopa dezinformarea acesteia creând totodată, o punte de dialog între actorii implicați – organizații nonguvernamentale, asociații de vânătoare, instituții abilitate în acest sens. Președintele consiliului județean a adus în atenția celor prezenți faptul că în Constituția României dreptul la viață și la integritatea psihică și fizică este garantat de articolul 22, respectiv în articolul 35 este menționat faptul că statul recunoaște dreptul fiecărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Pe lângă aceste aspecte, în vederea asigurării unei coexistențe sustenabile și pașnice între om și carnivorele mari este nevoie de punerea în aplicare a normativelor la nivel european, respectiv adaptarea acestora la specificul fiecărei zone. Consiliul județean întreprinde măsuri pentru gestionarea situației urșilor și daunelor cauzate de aceștia încă din anul 2009, iar din anul 2013 a adus această situație și în atenția organelor abilitate de la Bruxelles.

„Consider că este nevoie de adâncirea dialogului și ajungerea la o situație de compromis în ceea ce privește coexistența om - specie protejată și asigurarea unui climat de liniște în care activitățile agricole să se desfășoare în siguranță, la fel și activitățile turistice. Nu în ultimul rând, este nevoie de găsirea de soluții în vederea menținerii unei specii de urs sănătoase”, a afirmat Borboly Csaba.

Csák László, moderatorul întâlnirii a vorbit despre măsurile care sunt luate la nivel european în vederea asigurării biodiversității, protecției mediului, respectiv despăgubirea daunelor cauzate de carnivorele mari prin intermediul programului Natura 2000. În ceea ce privește aceste compensări, statele membre alocă fonduri insuficiente, din acest motiv este nevoie de introducerea propunerilor care să fie aduse la cunoștința instituțiilor de la Bruxelles.

Fodor István, primarul localității Bodoc, Covasna a vorbit despre greutățile pe care le întâmpină localnicii și instituția pe care o conduce din cauza urșilor a căror daune au ajuns să fie zilnice. Pentru gestionarea acestei situații, primarul consideră că este nevoie ca opinia publică să înțeleagă că urșii nu reprezintă o sursă de venit pentru asociațiile de vânătoare, ci o problemă a cărei rezolvare este necesară pentru asigurarea siguranței localnicilor și a proprietăților acestora.

Sárkány Árpád, expert cinegetic, vicepreședintele Consiliului Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului, în prezentarea sa a dat drept exemplu în privința gestionării situației carnivorelor mari, cazul Suediei, unde statul stabilește cuantumul cotei de intervenție la 30% din populația speciei protejate. În ceea ce privește populația de urs raportată la nivel național, expertul cinegetic este de părere că în momentul de față aceasta este cu o mie de exemplare mai mult decât anul trecut, și chiar și prin aprobarea intervenției în cazul a 140 de exemplare de urs, situația nu se rezolvă. Având în vedere faptul că în anul 2014 populația de urs era în jurul a 6500–7000 mii de exemplare, cota de intervenție s-a aprobat pentru 435 de exemplare, în anul 2015 cota s-a stabilit la 421 de exemplare, iar în anul 2016 aceasta a fost suspendată. Este de așteptat că în lipsa luării măsurilor necesare în cinci ani aceasta să ajungă la zece mii de exemplare, respectiv peste zece ani să fie de paisprezece mii.

Farkas Attila, inginer cinegetic, cercetător la Facultatea din Sopron consideră că în ceea ce privește densitatea populația de urs brun din județul Harghita nu există vreo legătură cu distribuirea acestora pe zone împădurite, sau numărul acestora într-un numit fond de vânătoare. Tendința generală este una de creștere a populației de urs, iar în vederea gestionării acesteia este nevoie de luarea de măsuri.

Din partea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, a fost prezent inginerul Alexandru Grindan care a spus că managementul și conservarea unei specii nu este posibilă în detrimentul altei specii. Stoparea intervențiilor în cazul carnivorelor mari a fost o măsură nefericită, relocările nu mai sunt fezabile, iar în vederea asigurării unui management activ este nevoie de adaptarea cotelor de intervenție specificului zonelor. În vederea găsirii soluțiilor optime în aceste cazuri un rol important îl are acceptanța socială, asumarea și pragmatismul în ceea e privește pârghiile legale avute la dispoziție.

Prezentările au fost urmate de o dezbatere în urma căreia s-a putut concluziona că încă nici persoane aflate în poziții de conducere nu știu cine este responsabil în ceea ce privește situațiile generate de urși. În cazul în care ursul provoacă daune trebuie apelat numărul de urgență 112, iar instituția care trebuie să se prezinte la fața locului este jandarmeria. Prezența jandarmilor nu se întâmplă de îndată, conform unei relatări, nu demult, a durat două ore ca reprezentanți instituției să ajungă la fața locului. Iar dacă totuși ar mai găsi ursul la locul intervenției nu ar putea face mare lucru, deoarece nu au arme corespunzătoare și nici substanțe tranchilizante, iar cu arma automată este interzis să intervină. Desigur, intervenția nu poate fi considerată vânătoare, după cum a afirmat cercetătorul Farkas Attila, cert este faptul că în situația dată instituțiile abilitate se află în incapacitate de a acționa. Conform unei alte opinii, primăriile ar trebui să semneze contracte de prestări servicii cu asociațiile de vânătoare pentru rezolvarea problemelor cauzate de urși, însă în acest scop este nevoie de alocarea de sume din bugetul primăriilor.

În discuție s-a amintit și faptul că este nevoie de reglementarea accesului în pădure a vehiculelor motorizate, dar și în ceea ce privește numărul câinilor de la stână. S-a propus elaborarea, la nivelul județului Harghita, a unui plan de management al situației urșilor, de asemenea s-a formulat și necesitatea ca relocarea urșilor să fie publică, transparentă. În ceea ce privește activitățile de prevenție, cum ar fi spre exemplu înființarea terenurilor destinate hrănirii animalelor sălbatice, este nevoie ca acestea să fie sprijinite prin alocarea de fonduri de la guvern.

Au mai fost prezenți la întâlnire Grüman Róbert, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, respectiv consilierii județeni harghiteni, Incze Csongor și Becze István. Incze Csongor, președintele Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) a menționat că situația urșilor va fi pusă pe ordinea de zi a ședinței din luna august a autorității.

Borboly Csaba, la finalul întâlniri, a afirmat că dezbaterea a fost una utilă și a menționat că următoarea dezbatere în acest sens va avea loc loc miercuri, în cadrul festivalului Tusványos (universitatea de vară organizată la Băile Tușnad). Nu în ultimul rând, situația urșilor va fi adusă și la cunoștința președintelui României, Klaus Iohannis care se va afla la Miercurea Ciuc, în cursul zilei de marți. Se află în consultare și raportul pe această temă în cadrul Comitetului Regiunilor, amendamente putând fi depuse până la data de 20 august. (Despre activitatea de raportor a lui Borboly Csaba pe tema urșilor, puteți afla mai multe accesând link-ul: http://judetulharghita.ro/stiri/incapacitatea-bucurestiului-in-centrul-atentiei-la-bruxelles.html).

Miercurea Ciuc, 14 iulie 2017