La complexul „Lobogó” din Băile Homorod, pe data de 24-25 noiembrie s-a organizat o conferinţă naţională cu tema: relaţia dintre dezvoltarea domeniilor schiabile şi fondul forestier naţional. Ideea conferinţei a fost lansată de către proprietarii complexelor de schi din România împreună cu uniunea naţională a proprietarilor de păduri, Nostra Silva, iar organizarea aparţine asociaţiei naţionale pentru dezvoltarea rurală montană, Romontana, prin intermediul unui program de cooperare româno-elveţiene.
Ultima actualizare: marţi, 29 noiembrie 2016
La apelul organizatorilor în afara iniţiatorilor au răspuns pozitiv autoriţăţile silvice, Autoritatea Naţională pentru Turism, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane din Braşov, Administraţia Naţională de Meteorologie, Uniunea Naţională a Patronatului Român, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, blogeri, reprezentanţii mas-mediei şi ce e cel mai important, au fost reprezentată şi sfera politică atât prin politicieni locali, cât şi prin cei parlamentari.
Scopul conferinţei a fost de a afla dacă e nevoie de dezvoltarea complexelor de schi în România. Din prezentări am aflat lucruri aproape şocante. Am aflat că la ora actuală România este extrem de mult rămasă în urma Europei atât din punctul de vedere a infrastructurii de schi, cât şi din perspectiva turismilui practicat în tară. Cu ţările din zona Alpilor, sau cu ţările scandinave nici nu putem concura, acestea având experienţă în domeniu de peste jumătate de secol, dar din păcate am rămas şi în urma ţărilor vecine, ex-comuniste ca Bulgaria, Ucraina, Cehia, Slovacia, în care infrastructura de schi s-a dezvoltat vertiginos după schimbările din 1990. Ba mai mult, din punctul de vedere a turismului de iarnă autohton se constată un regres chiar faţă de propria noastră situaţie de acum 20-30 de ani. În schimb numărul turiştilor români, care îşi petrec concediul de iarnă în străinătate creşte de la an la an, aceştia cheltuind sume importante în complexele de schi ale ţărilor vecine.
O primă concluzie a conferinţei este ca condiţii naturale există, solicitare din partea publicului există şi voinţă în sensul noilor investiţii deasemenea există, dar din cauza legislaţiei actuale care reglementează domeniul, practic orice dezvoltare este imposibilă, mai ales în domeniul privat. Cea mai mare problemă este scoaterea terenurilor din fond forestier, dar deasemenea este un procedeu anevoios autorizarea orcărei construcţii pe teren de categoria de pajişte sau în general pe teren extravilan. A doua concluzie este ca intensificarea turismului de iarnă, bazată pe dezvoltarea infrastructurii de schi alpin şi de fond, ar putea avea importanţă economică semnificativă. Şi nu în ultimul rând ar contribui în mare măsură la dezvoltarea şi stabilizarea comunităţiilor din zona montană rurală, la micşorarea ratei şomajului, şi a exodului forţei de muncă, remediind astfel o mulţime de probleme sociale din aceste zone.
În cadrul conferinţei s-a hotărât ca în vederea intensificării turismului de iarnă, trebuie neapărat dezvoltată infrastructura de schi în ţară, amenajând domenii schiabile în adevăratul sens al cuvântului. Însă aceste scopuri se pot atinge numai prin armonizarea legilor aferente, prin modificarea acestora. Prin urmare, după alegerile parlamentare şi inaugurarea noului guvern se va organiza o a doua conferinţă cu cooptarea mai amplă a factorilor politici şi guvernamentali.
Miercurea Ciuc, la 26 noiembrie 2016