JUDEŢUL HARGHITA                                                                                 

CONSILIUL JUDEŢEAN

DIRECŢIA GENERALĂ ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

COMPARTIMENTUL CANCELARIA CONSILIULUI JUDEŢEAN HARGHITA

Proces verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita

din data de 04 ianuarie 2017

Denumirea consiliului: CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA

Data: 04 ianuarie 2017

Subiectul şedinţei: Dezbaterea şi aprobarea proiectelor de hotărâri cuprinse în ordinea de zi.

Catalogul membrilor:

Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita a fost convocată de președintele Consiliului Județean Harghita, domnul Borboly Csaba,  prin Dispoziţia nr.  1 / 2017, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. 1, 2 şi art. 106 alin. 1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.

Domnul președinte Borboly Csaba deschide ședința extraordinară a Consiliului Județean Harghita în Sala de protocol al Consiliului Județean Harghita.

Domnul președinte Borboly Csaba mulțumește consilierilor județeni pentru participare. Spune, că ieri a fost prima zi de muncă a anului 2017, și tocmai în această zi a venit  informarea și motivarea Curții de Apel despre o hotărâre definitivă, pentru care s-a convocat această ședință extraordinară cu acest singur punct pe Ordinea de zi. Cu privire la această hotărâre, trebuie aprobat un acord de principiu. Întreabă, dacă este cvorum.

Domnul Egyed Árpád, secretarul județului salută pe toți cei prezenţi, și declară că în conformitate cu Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita. Din cei 31 de membrii în funcție, sunt 5 absenți, sunt prezenți 25 de consilieri județeni și președintele Consiliului Județean Harghita. Consiliul județean are cvorum pentru luarea deciziilor.

Se trece la discutarea singurului punct de pe Ordinea de zi

Hotărârea de principiu al Consiliului Județean Harghita privind predarea celor trei steaguri ale județului Harghita

Domnul președinte Borboly Csaba salută în special pe domnul Protopop Darvas Kozma József, pe domnul preot Reformat Szatmári Szilárd, și pe domnul preot Unitarian Solymossy Alpár. În cursul activității consiliului județean, la nevoie mereu se ține cont de sprijinul cultelor tradiționale. Astăzi, după ce se va aproba singurul punct de pe Ordinea de zi, iarăși va fi nevoie de ajutorul lor. Este vorba despre gestionarea problemei create în jurul steagului județului, care este și steagul secuiesc. Prezintă în mod cronologic istoria acestui caz. În anul 2010 a fost arborat prima dată pe clădirea  Consiliului Județean Harghita steagul secuiesc. Nu era întâmplător aprobarea hotărârii consiliului județean referitor la aprobarea proiectului de steag şi gonfalon al judeţului Harghita din aceea vreme. Steagul secuiesc a fost aprobat ca steagul județului, pentru că Poliția Română prin tot județul împărțea amenzi pentru folosirea acestuia pe clădirile publice, și foarte mulți oameni au fost hărțuiți din această cauză. Dacă steagul secuiesc putea fi folosit, ca oricare alt simbol regional din Uniunea Europeană, atunci Consiliul Județean Harghita nu ar fi ales acesta, ca steagul județului Harghita. La fel, ca în județul Covasna, ar fi aprobat un steag al județului, care reflectă specificul zonelor județului. Pe scurt, de aceea a fost ales steagul secuiesc, ca steag al județului Harghita, ca oamenii hărțuiți de autorități să fie lăsați în pace. Înainte de a fi aprobat steagul județului, s-a înființat un grup de lucru, care se ocupa de simboluri, ca stemă, steag, și ștampilă. Mulțumește ulterior domnilor Pál Antal Sándor, arhivar, Mihály János, istoric, Zapeczáner Jenő, muzeolog, și Szekeres István, heraldic, pentru pregătirea proiectului de hotărâre cu privire la aprobarea insemnelor județului. În urma activității lor s-a putut aproba în data de 26 noiembrie 2009 proiectul de hotărâre menționat, care de atunci a fost de nenumărate ori atacat, contestat, reclamat. Publicul a fost informat mai rar despre aceste supărări, mai important era, ca oamenii să aibă acoperire, să nu fie persecutați dacă arborează steagul seciesc  pe casele lor, și pe instituțiile județului. În 15 martie 2010 a fost arborat în mod festiv oficial steagul secuiesc pe clădirea Consiliului Județean Harghita. Crede, că  s-a procedat într-un mod absolut normal, precum oriunde în Uniunea Europeană. A participat și presa internațională, și nu a fost nici un comentariu, care să condamne acțiunea, sau să aibă o abordare negativă. Reacția a fost mai intensă, când lucrurile au căpătat o întorsătură nefastă. Hotărârea a fost analizată de nenumărate ori la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și a fost contestată la Judecătorie de mai multe ori. Cazul a fost câștigat de cele mai multe ori, după care, în 26 septembrie 2012 a fost prima sentință, în care hotărârea consiliului județean a fost invalidat din motive formale. Din acest motiv cauza steagului județului a fost iarăși pornită. A fost informat și publicul, punând pe site-ul Consiliului Județean Harghita demersurile cronologice a acestui caz, și deciziile, care au fost luate. La 14 iunie 2015 a apărut actul normativ, Legea nr.141/2015 privind arborarea si folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, care în momentul apariției părea, că rezolvă conflictul. Deciziile anterioare ale Curții de Apel prevedeau, că nu poate să dispună un județ de un steag propriu. Această lege apărută în 2015 permitea alegerea unui steag al județului. În urma apariției legii menționate a fost iarăși pus în dezbatere  cazul steagului județului  în cadrul consiliul județean. A fost pus pentru dezbatere publică la 8 septembrie 2015. A fost o dezbatere lungă, anevoioasă, după care hotărârea a fost aprobată de consiliul județean la 11 decembrie 2015 în comuna Zetea. În 23 februarie 2016, hotărârea a fost atacată de Prefectul județului. Acest act s-a distribuit în ședința de azi, și se poate citi. Principalul argument al acestui act este, că încă nu se dispune de avizul favorabil din partea Guvernului, așa, cum prevede legea amintită. Dânsul crede că ceea ce este permis unora, trebuie să fie permis și altora. De ce sunt numai două județe din țară, care nu pot avea un steag propriu. Restul județelor au. Niciunul nu a fost contestat, atacat. Mai mult, deja existau înainte de apariția Legii nr. 141/2015. Într-o țară democratică liberă nu ar trebui să fie subiect de discuție un drapel regional. Aceasta este principala problemă. Consideră, că trebuie inclusă o corecție în legea apărută. În cazul celor două județe nu se pot aplica prevederile acestei legi. Statutul juridic al județelor este uniform în toată țara. Sunt isterii artificiale create în București cu privire la unele județe. Sunt multe probleme mult mai importante, ca de exemplu emigrarea forței de muncă tinere, probleme sociale, dezvoltare economică. Problema unui steag nu poate fi mai importantă decât acestea. Dar atenția este atrasă intenționat de la problemele reale, la altele imaginare. Dacă Bucureștiul a creat problema, atunci tot acolo trebuie rezolvată. La Consiliul Județean Harghita, pe lângă problemele economice, există preocupare și pentru problematica simbolurilor. Unul nu exclude pe celălalt, toate sunt la fel de importante. Și în cazul steagului a fost aprobat o hotărâre rezonabilă. Acest steag nu a fost folosit împotriva nimănui, și reprezintă pe toți locuitorii din această regiune. S-a aprobat în urma unei decizii democratice. Are încredere, că această perioadă de câteva zile, săptămâni, sau luni, va fi numai temporară, și autoritățile de la București vor reuși să se ridice deasupra unei ideologii meschine. Se bucură, că în Parlamentul României tocmai acel partid nu a reușit să intre, care răspândește ura, și tensiunea dintre naționalități. Și majoritatea cetățenilor români, ca și restul naționalităților conlocuitoare dorește să trăiască civilizat, fără scandaluri răsunătoare, într-o relație normală. Și România s-a alăturat Cartei Autonomiei Locale. Constituția țării, mai mult, și legea achizițiilor publice prevede deja autonomia locală. În numele acestora nu se poate aplica dreptul în mod selectiv. Are încredere, că situația se va schimba. Sunt și steaguri regionale, împotriva cărora nu s-a ridicat nici o obiecție. În Uniunea Europeană toate însemnele regionale sunt acceptate. Dacă se rezolvă în București situația prin modificarea legislației, atunci și obiecția Prefecturii va avea valoare nulă. Nu de alta, dar folosirea steagului județului Harghita nu era în defavoarea relațiilor internaționale ale țării, din contră. Nu a fost contestat niciodată și niciunde. Toată lumea a acceptat, că se folosește în urma unei hotărâri aprobate legal de o autoritate publică, și s-a acceptat ca un lucru absolut normal. Mai mult, a fost înmânat mai multor oficialități diplomatice, cu ocazia unor festivități. A fost primit de ambasadorul SUA, de cel al Marii Britaniei, dar a fost primit și de domnul Crin Antonescu, președintele Senatului României la aceea vreme.  A fost mai mult un plus valoare pentru județul Harghita. Crede, că trebuie cumva pornit într-o direcție de normalitate. Speră, că și modificările în legislație vor reflecta această direcție de normalitate. De aceea, crede, că nu trebuie arborat drapelul negru în locul celor trei steaguri regionale. Decizia nu prevede, că de peste tot trebuie  îndepărtat steagul secuiesc, numai din trei locații nominalizate în motivare, din fruntea clădirii consiliului județean, de la poarta principală de la intrarea în clădire, și din Sala mare de ședință. Steagurile îndepărtate vor fi date spre păstrare bisericilor tradiționale. După acordul majoritar comun, se va înmâna reprezentanților bisericilor tradiționale. Crede, că lumea este plină cu lucruri fantastice, despre care nu se vorbește întruna, și nu sunt observate, când se accentuează, și se măresc artificial niște chestii minore și sunt create tensiuni între oameni. Veștile rele sunt artificial mărite și devin știri, care de multe ori   decepționează, și duc spre un mod de gândire pesimist. Crede, că răspunsul este speranța. Până când speranța devine realitate, s-a decis darea spre păstrare a steagurilor. Speranța este, că situația se va rezolva, și privirile trebuie direcționate spre perspective mai largi. Aceasta este o situație pe moment, care trebuie gestionată. Disperarea vine din tristețe, și atunci gestul de apărare de obicei arată în direcție negativă. Dacă este credință, există și speranța, că aceste trei steaguri vor fi repuse la locul lor. Cauza nu este pierdută. La 11 decembrie locuitorii județului s-au deplasat într-un număr foarte mare la vot. Au credința, că interesele lor pot fi susținute. Dânsul are încredere, că aleșii UDMR pot negocia bine cu majoritatea Parlamentară, și inclusiv steagurile îndepărtate se vor putea pune înapoi. Are credință, și speranță, că aceste probleme minore de legislație vor putea fi reparate. Crede, că prezența majoră la alegerile locale din județul Harghita va îndemna majoritatea, să colaboreze, să rezolve aceste chestii incomode tuturor. Este denigrant pentru toată țara, cum se folosește justiția împotriva minorităților, în ceea ce privește însemnele, steagurile, tradițiile naționale. Dacă vor fi 13 voturi pentru, atunci vor fi încredințate bisericilor tradiționale din Municipiul Miercurea Ciuc cele trei steaguri secuiești.  S-a distribuit un proiect de hotărâre, la care, dacă cineva are ceva de adăugat, poate să se pronunțe.

Domnul consilier județean  Mezei János  având în vedere, că este început de an, și este prima ședință a anului, dorește tuturor un an nou cu sănătate și împliniri. Exprimă profunda lui indignare față de acest proiect de hotărâre. A fost invitat ieri după masă, la ora 16,30 la ședință extraordinară a consiliului județean, și astăzi primește pe masă acest proiect de principiu, care reflectă multe. Între altele, totala neconsiderare a inițiativelor, interpelărilor, replicilor, și înaintărilor unor colegi din consiliul județean, care, folosindu-se de gândirea simplă și de respectarea prevederilor legale, încearcă să obțină soluții de compromis. Amintește, că la a doua ședință de consiliu a aparatului actual, a propus să fie revocat hotărârea cu privire la steagul județului, și să nu se mai continue cu judecarea acestuia, fiind o cauză pierdută. Acum se confirmă, că au avut dreptate, și au dreptate. Atunci nu era ascultat, nu era luat în serios. Îi pare foarte rău, că la vremea respectivă nu i s-a luat în serios atenționarea. Totodată, consideră o chestie rușinoasă ceea ce se întâmplă astăzi. Se bucură, că strămoșii secui nu văd ce se întâmplă cu acel steag, pe care l-au păstrat, au lăsat ca moștenire, și care ar trebui să fie o mândrie. Este o rușine pentru consiliul județean. De fapt, nu ar trebui să considere obiectul unui proiect de hotărâre, sau a unei decizii a consiliului județean intenția de a arbora un steag, sau nu. Este de acord, că steagul secuiesc nu poate fi steagul județului. Dacă județul are unul propriu, atunci acela poate să fie îndepărtat din fruntea clădirii Consiliului Județean Harghita, dacă legea dispune astfel. Atunci se va scoate steagul județului, și se va arbora steagul secuiesc. Din aceste considerente, propune scoaterea acestui punct de pe Ordinea de zi, înainte de a ajunge într-o o situație ridicolă, penibilă în fața alegătorilor, a secuilor, a maghiarilor, care aici s-au născut, crescut, și lucrează. Nu dorește să voteze proiecte de hotărâri, care sunt o rușine pentru secui. Apărând interesele secuilor, nu se acționează  împotriva majorității. Interesele fiecăruia pot merge paralel, fără să se ciocnească, ca într-o țară membră al Uniunii Europene să fie liniște și pace. Pentru aceasta, trebuie aleși conducători, care își asumă deciziile, și efectele acestora, nu se ascund în spatele unor majorități în consiliul județean. Propune repetat scoaterea acestui proiect de hotărâre de pe Ordinea de zi, și să fie luate măsuri, care sunt necesare garantării  liniștii și păcii, ca și frații români să înțeleagă, că nu se acționează împotriva lor. Steagul secuiesc se dorește arborat pentru păstrarea identității naționale proprie, a culturii, a tradițiilor, care trebuie să fie moștenit de copii secui, fără atacuri și insinuări inutile între națiunile conlocuitoare. Împreună mereu se poate mai bine, forțele comune lucrează mai eficient. Speră, că în viitor nu vor mai avea loc astfel de decizii inutile, și compromițătoare în aparatul consiliului județean, convocând 30 de oameni din mai multe părți ale județului, achitând îndemnizații pe degeaba. Propune, ca domnul președinte să-și asume aceste decizii, să îndepărteze steagul județului, și să arboreze steagul secuiesc pe drept. De acum să fluture steagul secuiesc pe toate instituțiile județului. În ceea ce privește bisericile, este dispus să renunțe la îndemnizația de consilier județean în interesul achiziționării steagurilor secuiești pentru fiecare unitate de cult, ca să-l poată arbora pe biserici. Să nu se mai ascundă după mascarada aceasta de dare spre păstrare. În județul Harghita nu se întâmplă lucruri, care nu pot fi asumate, nu se acționează unul împotriva celuilalt, numai în interesul acelora, care doresc să-și păstreze identitatea. Se simte foarte jignit din motivul, pentru care a fost invitat aici, unde s-a confruntat cu un asemenea proiect de hotărâre. Roagă colegii din fracțiune, colegii de consiliu, și pe domnul președinte, să se resemneze, și să nu se joace cu identitatea maghiarimii, a secuimii, prin astfel de proiecte de hotărâri de rușine. Solicită o susținere deschisă de la toți pentru a revoca, sau scoate acest proiect de hotărâre de pe Ordinea de zi. Să plece cu toții acasă cu prietenie, și să înceapă un noul an altfel, în care fiecare este ascultat, și împreună ajung la un consens în intenția de a face bine comunității, pe care îl reprezintă. Dorește, ca 2017 să fie anul rațiunii și a legalității.

Domnul preşedinte Borboly Csaba amintește de mandatul anterior al consiliului județean, între anii 2008-2012, când a mai fost un consilier județean tot din Municipiul Gheorgheni, care avea argumente asemănătoare, și în urma acestora s-au născut o serie de procese nedorite. Dacă nu ar fi fost atâtea experiențe proaste, ar avea dreptate domnul consilier. Dar logic nu se îmbină cele menționate, nu duce la rezultate.

Domnul consilier județean  Mezei János  spune, că este vorba numai de steagul județului în proiectul de hotărâre. Dânsul a propus retragerea proiectului de hotărâre cu privire la steagul județului. Solicită îndepărtarea steagului județului, și arborarea steagului secuiesc.

 Domnul preşedinte Borboly Csaba nu vrea să intre în polemici. Domnul consilier județean va avea posibilitatea să-și exprime părerea cu votul lui personal. Întreabă, dacă sunt alte intervenții.

Domnul consilier județean Albert Mátyás este șocat de conținutul acestui proiect de hotărâre. Nu știa ce teme vor fi, dar se bucură, că poate fi aici la discutarea problemei. Când a dat mâna cu colegii azi, prima dată în acest an, a salutat cu urări de sănătate, pace, și bunăvoință. S-a gândit serios, când a transmis aceste gânduri. Așa ar trebui început un an nou. Dacă este dragoste, stimă, și sănătate, este și înțelegere între oameni. Are trei chestii obiective pe masă. Un proiect de hotărâre în limba română, care se acceptă, pentru că această țară se numește România. O agendă cu porturi tradiționale secuiești în limba maghiară, de care se bucură. Mai are pe masă și o carte de vizită, care pe o parte este în limba maghiară, pe cealaltă parte în limba română, care atestă calitatea de consilier județean deținută în Consiliul Județean Harghita. De ani de zile se încearcă conviețuirea cu majoritatea cu stimă reciprocă. Dar acest lucru funcționează numai în baza reciprocității. Nu știe de ce se așteaptă la respect unii, când ei nu respectă pe alții. De ce nu se poate accepta ce este important pentru secuime, când nu se procedează împotriva nimănui, numai se apără interesele proprii. Cauza steagului, sau inscripțiile pe limba maghiară sunt  interese minoritare. Dacă totuși va fi supus votului acest proiect de hotărâre, roagă colegii, să-și exprime dezacordul, sau să fie de acord cu scoaterea acestuia de pe Ordinea de zi. Acest act a venit ca o surpriză astăzi. Tema necesită o discuție mai amplă, serioasă. Totodată roagă colegii, să nu fie de acord cu proiectul de hotărâre, dacă se va ajunge la vot. Are cunoștință și de alte sentințe judecătorești, care nu reflectă adevărul, sunt decizii greșite. Dacă și consiliul județean acceptă această sentință, atunci nu mai este de comentat, lupta nu mai are rost. Pentru că este o luptă. Continuând lupta, se poate dovedi, că nu au dreptate în decizia adusă. Trebuie regândit problema și modificat sentința, pentru că se apără numai interesele proprii, nu se acționează împotriva nimănui.

Domnul consilier județean Csillag Péter  este convins, că având o sentință judecătorească definitivă, consiliul județean trebuie să se conformeze. Fracțiunea Partidului Civic Maghiar încă la începutul discuțiilor despre steagul județului era de părere, că steagul secuiesc nu este numai a județului Harghita, este a tuturor secuilor, de pretutindeni. Chiar au votat împotrivă, ca steagul secuiesc să fie și steagul județului Harghita. Acum fracțiunea PCM înțelege, că este o sentință definitivă, care trebuie acceptată, dar și fără acordul lor se poate îndepărta steagul. Maghiarimea, secuimea din județul Harghita, reprezentat de dânșii sigur ar dori, să nu fie de acord cu îndepărtarea simbolului principal al națiunii. Dacă vor da acordul, atunci cei 200.000 de secui din județul Harghita vor concluziona, că simbolul națiunii nu a fost apărat de acest consiliu județean. Este de părere, și roagă colegii maghiari și români din consiliul județean să aibă în vedere, că se poate trăi în pace și înțelegere, chiar dacă este arborat steagul secuiesc. Poate să fluture împreună cu drapelul României, se împac unul lângă altul.  Propune să nu fie de acord cu această sentință, cu acest proiect de hotărâre. Hotărârea judecătorească definitivă se poate executa și fără acordul, sau dezacordul consiliului județean. Nu vede, de ce ar trebui să se implice și consiliul județean.

Domnul consilier județean Zakariás Zoltán în numele fracțiunii Partidului Popular Maghiar din Transilvania roagă pe domnul președinte, să revoce acest proiect de hotărâre de pe Ordinea de zi.

Domnul consilier județean Nagy Pál consideră situația creată absurdă. Nu crede, că sunt disperați locuitorii județului. Chiar nu era nevoie să fie prezentat această temă cu un ton atât de tragic. Ceea ce este mai deranjant, este lipsa de respect față de celelalte fracțiuni din componența consiliului județean. Tema de discutat, sau Ordinea de zi ar trebui comunicată în același timp cu invitația de ședință transmisă. Poate, că atunci ar fi mai ușor să decidă. Ar fi fost evitat acest scandal în fața presei. Crede, că interesele tuturor fracțiunilor cu privire la tema ședinței sunt aceeași. De aceea este regretabil această atmosferă, în care se desfășoară ședința. Nu ține neapărat să fie retrasă proiectul de hotărâre, dar este sigur, că nu-l va vota, pentru că nu este de acord cu faptul, că steagul secuiesc este drapelul județului. A consemnat și în Procesul verbal al Comisiei de specialitate, că nu este de acord, cu acest proiect de hotărâre, și propune alegerea unui nou steag pentru a reprezenta județul Harghita. Dar nu acum, nu în acest moment, când sunt cu toții sub presiune. Are încredere, că se va rezolva toată această mizerie creată în jurul steagului secuiesc. În toată luna decembrie s-a zis peste tot, că este nevoie de o reprezentare accentuată a maghiarimii în forurile decizionale ale țării. Acum s-a creat aceea reprezentare accentuată, și crede, că vor contribui la remedierea situației, și vor apăra interesele celor, care l-au votat. În orice caz, el nu va vota acest proiect de hotărâre.

Domnul vicepreședinte Bíró Barna Botond crede, că locuitorii județului Harghita au  dovedit că pot trăi în contextul unei democrații constituționale. Ultima dată la 11 decembrie, când populația județului a fost la locul patru, în ceea ce privește participarea la alegerile Parlamentare, exercitând dreptul fundamental al Constituției. Acest drept a fost exprimat ori de câte ori era nevoie, și atunci, când a ales membrii acestui aparat al consiliuli județean. Aparatul consiliului județean actual este pe deplin  conștient de responsabilitatea acestei numiri la luarea deciziilor. Populația județului Harghita nu este interesat, să fie aduse hotărâri antidemocratice, anticonstituționale. Câteodată scandalul, și isteria sunt artificial mărite la nivelul instituțiilor țării. Are încredere, că reprezentarea mărită la nivelul Parlamentului va estompa aceste isterii, și va da putere reprezentanților să modifice, și să normalizeze  legislația referitoare la interesele minorităților. Speră, că aceste griji, și divergențe vor fi rezolvate în București. Din păcate, împotriva unei hotărâri judecătorești definitive consiliul județean nu poate avea un instrument legal. Acest vot din partea consiliului județean, care, accentuează că este de principiu, nu este una administrativă, va fi votat de dânsul, pentru că este de acord cu darea în păstrare bisericilor tradiționale a stegurilor îndepărtate. Dacă merg în lăcașurile de cult tradiționale, se poate vedea, că de exemplu editarea cărților imnurilor bisericești se datează încă din anii 1500, și este vizibil, că partidele politice, ideologiile se schimbă frecvent, dar religia, biserica păstrează tradițiile peste mai multe secole. Are putere de a ține unită comunitatea, și de a păstra tradițiile și în vremurile acestea nesigure. De aceea va vota acest proiect de principiu, și mai ales pentru aceea parte, în care se solicită ajutorul cultelor istorice într-un act de voință comună. În acest demers roagă colegii să-l susțină, și să voteze proiectul de hotărâre.

Domnul consilier județean Proca Ion urează tuturor La Mulți Ani. Spune, că nota de speranță și de calm, care s-a încercat să se introducă prin interpelările efectuate, este cea mai importantă în momentul de față. Este perfect de acord, că subiectul, cu delicatețea și greutatea lui, necesită în primul rând o doză de calm, pe care oamenii, care au ales acest aparat al consiliului județean așteaptă de la toți. Unii consilieri încă nu erau membrii consiliului județean, când a fost votat hotărârea cu privire la steagul județului în comuna Zetea, în anul 2015. Nu se simte obligat să ia cuvântul acum, pentru că atunci a votat împotriva asumării, ca steag al județului Harghita să fie cel secuiesc. Vrea doar să încerce acum să înlăture o confuzie, care s-a creat în timp. I-a părut foarte bine de ceea ce a spus domnul consilier Nagy Pál, că trebuie înlăturat această ambiguitate a steagului secuiesc, ca steagul județului. Dânsul atunci încerca să apeleze la sensibilitatea fiecărei comunități. Un steag nu este o bucată de pânză. Este o sumă a unor lucruri foarte delicate, care țin de sensibilitatea unei comunități. Nu este bine, să se joace cu ele. Viteza, cu care s-a convocat această ședință la începutul anului îl surprinde și pe dânsul. Mai ales, că tema este atât de delicată, poate trebuia știut din timp. A fost de acord, că majoritatea decide, și nu are nici un resentiment față de faptul, că majoritatea de atunci a votat ideea, ca steagul județului Harghita să fie steagul secuiesc. Era de părere și atunci, că trebuie făcut diferența, și că va fi foarte bine să fie legal, și de data acesta cu posibilitate mare politică, găsită soluția odată pentru totdeauna pentru arborarea corectă din punct de vedere legal a oricărui steag. Nu au nimic împotriva nimănui. Crede că, nu este o persoană conflictuală, și nu astfel se pune problema. Problema era, ca steagul secuiesc să rămâne așa cum trebuie steagul secuilor, cu care nimeni nu are nimic împotrivă, și steagul județului să conțină și elemente ale comunităților reprezentative. A dat atunci un exemplu, cum s-ar putea alege o frunză de stejar, care să simbolizeze și restul comunităților județului. Faptul, că s-a votat atunci, cum s-a votat, a fost respectat votul majorității. Pentru că, se consideră oameni civilizați, s-a mers mai departe, dar i s-a părut, ușor amuzant după intervenția, prin care a făcut aceea solicitare, de care colegul Csillag Péter a amintit foarte bine, că fracțiunea Partidului Civic Maghiar în momentul acela a avut abținere, dorind să fie făcută aceea separare între steagul secuiesc și steagul județului. Se simte onorat acum în consiliu, că poate să contribuie ca președinte al Comisiei pentru cooperare comunități locale, conviețuire româno-maghiară la perfecționarea relațiilor interetnice. Crede, că trebuie vorbit cu calm mai mult despre aceste relații, și atunci precis se va găsi o soluție. Se gândește, că dacă astăzi vor vota ceea ce a propus domnul președinte, înseamnă, că nu se face altceva, decât se recunoaște un cadru legal. Un Tribunal a luat o hotărâre, trebuie conformat cu decizia. Are însă o rezervă ideologică. Dacă se predă steagul județului în custodia bisericilor, se face un  pas foarte mare în sens simbolic. Aici are și dânsul o abținere. Pentru că, ori este vorba de toate bisericile, ori nu, dacă se vorbește de steagul județului. Declară, că va vota pentru, dar are această reținere. A solicitat și la sfârșitul anului trecut, să fie folosit sintagma zona Gheorgheni-Toplița în toate actele, care se emit. Consideră, că nu este o greutate. Oamenii se simt mai bine, dacă se simt reprezentați și prin denumiri. Dacă sunt organizate întâlniri de asemenea greutate, cum este aici, și salută cu această ocazie pe toți reprezentanții bisericilor prezenți, cu o reflexie majoră în presa națională în interpretări, nu crede, că nu ar fi venit și reprezentanții Bisericii Ortodoxe, de exemplu, dacă ar fi fost invitați. Ar fi avut mult mai multă greutate gesturile exprimate aici. Cu această rezervă, crede, că ar fi bine să se gândească la problemă. Mai regretă și faptul, că a început acest an așa de tulburat. Trebuie avut foarte multă răbdare în tratarea acestui subiect.

Domnul preşedinte Borboly Csaba dă dreptate domnului consilier, dar dacă ar fi așa de simplu, cum a spus domnul Proca, atunci nu era nevoie de aprobarea hotărârii în 2015. Foarte mulți oameni au fost hărțuiți de organele Poliției la vremea aceea din acest motiv, și de aceea era nevoie luarea măsurilor, mai exact, de acceptarea oficială ca steag al județului Harghita. Directorii școlilor au fost citați, amenințați cu desfacerea contractului de muncă. Au fost lucruri foarte urâte, care au luat sfârșit prin aprobarea acelei hotărâri. Speră, că odată va avea județul Harghita un steag, care nu va putea fi folosit împotriva locuitorilor județului de nici o instanță judecătorească.

Domnul vicepreședinte Barti Tihamér crede, că discuția a luat o întorsătură nedorită. Crede, că a fost un pas simbolic demersul consiliului județean, când a acceptat, ca steagul județul să fie cel secuiesc. Acum iar se face un alt pas simbolic, în care se dă spre păstrare steagul județului pentru bisericile tradiționale. Se  poate filozofa asupra modalităților de rezolvare a calvarului steagului secuiesc aici în Ținutul Secuiesc, unde este de neînțeles, de ce nu se poate accepta arborarea acestuia, unde trăiesc majoritatea secuilor. Chiar dacă modalitățile ar fi multiple, cu toții încearcă să găsească o explicație la decizia aceasta nedreaptă cu privire la steagul secuiesc. Când a fost aprobat, și atunci s-a menționat, că această problemă necesită multă înțelegere. Speră, că azi, cu gestul aceasta simbolic, prin care se acordă spre păstrare steagurile bisericilor tradiționale, se poate soluționa măcar ideologic problema, și să nu fie mereu o temă sensibilă, care naște controverse nedorite. Totodată, speră, că   legislația va fi în sfârșit mai clară, și nu va mai da prilej de explicații și justificări inutile. Problema va fi soluționată sigur în viitor.

Domnul consilier județean Becze István spune, că nu totul este alb și negru, sau de sine înțeles. Viața este o luptă continuă. Este inimaginabil câte lupte nu s-au dat în ultimii ani în jurul instituțiilor publice din această regiune pentru inscripțiile maghiare, sau din cauza steagului secuiesc. Nu era deloc omenește, și mulți primari încă plătesc amenzile date pentru folosirea însemnelor naționale secuiești în urma unor sentințe judecătorești definitive. S-a tras de timp cu plata, dar până la urmă tot a trebuit să plătească. Un lucru este cert. Scopul tuturor este același. Chiar dacă sunt concepții contradictorii, dar toată lumea dorește să fie rezolvate lucrurile. Crede, că deciziile politice trebuie luate într-un mediu politic. Dacă există o decizie, conform căreia, un județ poate avea un steag propriu, și această decizie este asumată de majoritatea politică, atunci nu ar trebui să fie posibil supraaprecierea acestui fapt de către o instanță de judecată. Cu timpul trebuie să se conștientizeze aceste aspecte și în București. Crede, că acest proiect de hotărâre acum trebuie aprobat.

Domnul consilier județean Mezei János simte, că aceasta nu este o emisiune de preferință. Este vorba despre o sentință judecătorească definitivă, care trebuie pus în aplicare. Nu înseamnă, că se votează, sau nu se votează, se vrea, sau nu se vrea. Dacă domnul președinte nu pune în aplicare această sentință definitivă, atunci va fi tras la răspundere, indiferent de decizia consiliului județean de azi. Repetă colegilor, că indiferent de decizia lor, sentința trebuie pus în aplicare. Din acest motiv, fracțiunea Partidului Civic Maghiar nu va participa la vot.

Domnul preşedinte Borboly Csaba mai adaugă câteva idei. Începe cu ultima interpelare. Sentința este deja pusă în aplicare. Din acest motiv nimeni nu trebuie să-și facă griji. La intrarea principală, când a sosit, toată lumea a putut constata acest lucru. Arborarea steagului secuiesc cândva a fost decizia acestui consiliu județean, și tot acest consiliu județean va decide și mai departe. În nenumărate ocazii a fost folosit ca argument în favoarea primarilor, oficialităților, hotărârea consiliului județean cu privire la steagul secuiesc cu ocazia proceselor. Dacă acum ar auzi argumentele aduse în plen astăzi, poate s-ar rușina. Era un gest normal de apărare adus în ajutorul multor situații, și persoane aceea hotărâre. În data de 27 decembrie a avut o discuție cu reprezentanții cultelor maghiare istorice tot în această sală, la care această propunere a fost gândită împreună, și a fost precedată de consultare publică. Deci nu este o propunere scoasă din mânecă recent. Este o decizie gândită, argumentată, discutată. Majoritatea are responsabilitatea deciziei, dar cine este minoritar poate să se exprime oricum. Microfonul și procesul verbal va consemna toată discuția. De un singur lucru este mirat, că fracțiunea Partidului Civic Maghiar înainte cu câteva luni a aprobat această hotărâre. Dar poate, că vremurile, oamenii, și personajele politice se schimbă. Totul este de înțeles. Mulțumește pentru părerile exprimate, și roagă pe toți, să voteze cu DA, cu speranța, că legislația se va modifica în timp previzibil, și simbolurile naționale se vor putea folosi fără îngrădiri.

Domnul preşedinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea hotărârii de principiu al Consiliului Județean Harghita privind predarea celor trei steaguri ale județului Harghita.

Rezultatul votului: 19 Da.           

Domnul preşedinte Borboly Csaba spune, că majoritatea a votat acest proiect de hotărâre. Se va proceda conform deciziei, și se vor înmâna spre păstrare reprezentanților bisericilor istorice steagurile îndepărtate. Este recunoscător, că au acceptat să le preia. Dar mai înainte dă cuvântul invitaților.

Domnul Darvas Kozma József, protop catolic salută cu drag pe toți, dorește un an nou fericit. Steagul secuiesc deja a fluturat și în mâna soldaților, care au luptat sub conducerea Voievodului Mihai. Când la Giurgiu, și la Șelimbăr Király Albert a condus oastea Ardealului împotriva turcilor, steagurile de luptă ale secuilor nu erau contestate. Când Domnitorul János Zsigmond în anul 1552 a retras drepturile secuilor cu ocazia întrunirii Parlamentului de la Sighișoara, atunci Voievodul Mihai i-a dat înapoi. Românii din secolul XXI ar trebui să știe de aceste întâmplări, și ar trebui să stimeze memoria Voievodului Mihai. Pentru toată țara este important, ca locuitorii să trăiască în respect reciproc și pace împreună, să poată lucra în liniște. Cum s-a putut lucra până acum pentru județul Harghita, pentru dezvoltarea Ținutului Secuiesc, cu toți locuitorii acestuia, și mai departe astfel ar trebui. Regretă, că există o preocupare mai mare pentru un steag regional, pe când mai există colectiviști cu pensie de 247 lei. Când va da seama politicul de prioritatea lucrurilor. Mama dânsului are 91 de ani, și are o pensie colectivă de 247 lei. Cândva au foast luate animalele, pământurile familiale, că nu s-au mai putut descurca, și acest lucru nu contează, dar se leagă de chestii, ca un steag regional. În biserică este binevenită steagul secuiesc. Este într-un lăcaș mai potrivit, decât în incinta consiliului județean. Va fi aproape de inima omului. Dorește tuturor, ca demnitatea, și identitatea fiecăruia, fie el de oricare națiune, să fie respectată. Omul să lucreze, să se roage, să rabde, să aștepte, și spre mormânt cu speranță să meargă. Stelele se schimbă deasupra lumii. Turcii au fost aici 150 de ani, habsburgii 180 de ani. Secuimea a fost aici și atunci, este și acum, și trebuie să conviețuiască și mai departe pe bază de respect reciproc. Dumnezeu să binecuvânteze activitatea oamenilor de bună credință, și speră că intenția leguitorilor din București este de a elimina pe cât posibil incertitudinile cu ocazia aplicării prevederilor  legislative, mai ales care vizează conviețuirea diferitelor națiuni. În Finlanda, de exemplu, cei 3% de suedezi pot să arboreze steagul propriu unde doresc, și limba suedeză este considerat limbă oficială pe întreg teritoriu a țării. Se poate învăța de la vecinii din vest, unde acest lucru se parctică de mai mulți ani, și mai mult favorizează dezvoltarea țării, nu o trage înapoi. În măsura posibilităților trebuie să fie înțelegere reciprocă în cadrul aparatului consiliului județean, indiferent de steaguri, și de alte isterii artificial create. Este important, să fie solicitați reprezentanții din București, să lucreze mai eficient la modificarea legislației, și să comunice intențiile bune din teritoriu. Să adopte legi democratice, carea asigură liniștea tuturor cetățenilor țării.

Domnul preot reformat Szatmári Szilárd a avut un sentiment în cursul discuțiilor, parcă istoria ar face cu ochiul, pentru că era specific regimului trecut luarea unor astfel de măsuri. Valorile naționale și atunci erau păstrate între zidurile bisericilor. Acest gest simbolic de astăzi, amintește acum de acele vremuri. De aceea, dorește, ca în cel mei scurt timp posibil să poată flutura steagurile tradiționale, unde doresc cetățenii județului.

Domnul Solymossy Alpár, preot unitarian s-a gândit la multe lucruri în timpul discuțiilor. Cântăreața Koncz Zsuzs are un cântec, care pare să fie valabil și astăzi. ”Dacă aș fi steag, niciodată nu aș flutura, aș fi împotriva tuturor vânturilor. Numai întins m-aș simți bucuros, ca să nu fiu jocul niciunui vânt.” Problema steagului secuiesc este, că a devenit obiectul vânturilor politice Transivănene. Experiența de astăzi este foarte tristă. Reflectă diferența de opinie a mai multor formațiuni politice, și maghiare cu privire la ideologia folosirii acestuia. Steagul secuiesc este vulnerabil, și nu numai din cauza denunțătorului de serviciu Dan Tănasă. Preoții maghiari constată cu tristețe, cât de vulnerabili sunt simbolurile secuiești din cauza divergențelor interioare dintre partidele maghiare transilvănene. Chiar și în cadrul unei ședințe de consiliu județean cu componență majoritar maghiară cât de accentuată se poate reflecta diferența de opinie în ceea ce privește problema steagului secuiesc. Termenele folosite în cursul jocului politic nu sunt departe de a fi ridicole. De multe ori este bagatelizat de formațiunile politice și idea autonomiei, și aceeași lucru se întâmplă și cu steagul secuiesc. Această părere personală susține în orice fel de condinții. Steagul secuiesc este un simbol public comun, care s-a făcut vulnerabil, indiferent de procedurile juridice premergătoare. Acceptă ideologia conform căreia primesc spre păstrare steagul secuiesc, ca să atenueze cumva situația acestuia în contextul actual. Mai are o propunere. Dânsul a venit în urma invitației consiliului județean singur, și pe jos. Dar nu ar dori să plece tot singur cu steagul secuiesc. În spiritul ideologiei deciziei de astăzi, propune un marș civic scurt, prin care steagurile ar fi conduse până la destinație, la Parohia Catholică Sfânta Cruce, la Biserica Reformată, și la Biserica Unitariană. Roagă consilierii județeni, care îl cunosc bine, domnul Albert Mátyás, Rátz István, pe domnul Kovács Attila de la presă, care este și de religie unitariană, să-l conducă în drum spre Biserica Unitariană. La fel să se procedeze și în cazul preoților de altă religie. Cei de religie catolică să-l conducă pe domnul Protopop, iar simpatizanții reformați pe domnul preot reformat. Totodată invită cu drag fracțiunile române, să facă cu această ocazie o vizită la Biserica Unitariană, că oricum nu au fost niciodată, deși Biserica Ortodoxă este în vecinătate. Așteaptă pe toți la un pahar de vin la parohie, pentru a ușura starea de spirit a zilei. Nu folosește astăzi termenul devenit slogan de An Nou Fericit, pentru că în ziua de azi fericirea a devenit ceva efemer. După această ședință controversată, se anunță un an mai mult complicat pentru consiliul județean, și dorește să nu fie luate totuși decizii pripite în continuare.                       

Domnul preşedinte Borboly Csaba predă steagul secuiesc reprezentanților bisericilor tradiționale.

Domnul preşedinte Borboly Csaba mulțumește pentru participare la Ședinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita şi închide şedinţa. Roagă consilierii, să participe la marșul civic propus, și să conducă fețele bisericești cu steagurile la destinație.

Minuta Ședinţei Consiliului Judeţean Harghita din data de 04 ianuarie 2017 cu număr de înregistrare  nr. 189 / 06.01.2016 face parte integrantă din prezentul Proces-verbal.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul Proces-verbal.

Miercurea Ciuc,  10 martie 2017