JUDEŢUL HARGHITA
CONSILIUL JUDEŢEAN
DIRECŢIA GENERALĂ ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
COMPARTIMENTUL CANCELARIA CONSILIULUI JUDEŢEAN HARGHITA
Proiect de Proces verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita
din data de 30 ianuarie 2017
Denumirea consiliului: CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA
Data: 30 ianuarie 2017
Subiectul şedinţei: Dezbaterea şi aprobarea proiectelor de hotărâri cuprinse în ordinea de zi.
Catalogul membrilor:
Nr. Crt.
|
NUMELE ŞI PRENUMELE
|
PARTID
|
1.
|
ALBERT MÁTYÁS
|
PCM-MPP
|
2.
|
BARTI TIHAMER
|
UDMR
|
3.
|
BECICA MIHAI
|
PSD
|
4.
|
BECZE ISTVÁN
|
UDMR
|
5.
|
BERDE LÁSZLÓ
|
UDMR
|
6.
|
BIRÓ BARNA-BOTOND
|
UDMR
|
7.
|
BORBOLY CSABA
|
UDMR
|
8.
|
BREZOVSZKY GHEORGHE-ADAM
|
PSD
|
9.
|
CIOBANU ADRIAN-GEORGE
|
PNL
|
10.
|
CSILLAG PETRU
|
PCM-MPP
|
11.
|
DAJKA TÜNDE
|
UDMR
|
12.
|
DERZSI ZOLTÁN
|
UDMR
|
13.
|
FERENCZ-SALAMON ALPÁR-LÁSZLÓ
|
UDMR
|
14.
|
INCZE CSONGOR
|
UDMR
|
15.
|
KASSAY LAJOS-PÉTER
|
UDMR
|
16.
|
KOLCSÁR ANDRÁS
|
EMNP-PPMT
|
17.
|
KOLOZSVÁRI TIBOR
|
UDMR
|
18.
|
KOLUMBÁN DÁVID
|
UDMR
|
19.
|
LŐRINCZ CSILLA
|
UDMR
|
20.
|
MEZEI JÁNOS
|
PCM-MPP
|
21.
|
NAGY PÁL
|
EMNP-PPMT
|
22.
|
PORTIK ERZSÉBET-EDIT
|
UDMR
|
23.
|
PROCA ION
|
PNL
|
24.
|
RÁCZ ÁRPÁD
|
UDMR
|
25.
|
RÁTZ ISTVÁN
|
UDMR
|
26.
|
RUGINĂ DAN- CIPRIAN
|
PSD
|
27.
|
SALAMON ZOLTÁN
|
PCM-MPP
|
28.
|
SÁNDOR BARNA
|
UDMR
|
29.
|
SÁNDOR GYÖRGY
|
UDMR
|
30.
|
SZENTES ANTAL
|
UDMR
|
31.
|
ZAKARIAS ZOLTÁN
|
EMNP-PPMT
|
Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita a fost convocată de președintele Consiliului Județean Harghita, domnul Borboly Csaba, prin Dispoziţia nr. 74 / 2017, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. 2, 3 şi art. 106 alin. 1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.
Domnul președinte Borboly Csaba deschide ședința extraordinară a Consiliului Județean Harghita în Sala de protocol a Consiliului Județean Harghita.
Domnul președinte Borboly Csaba mulțumește consilierilor județeni pentru participare. Spune, că caracterul de urgență al acestei ședințe este multiplă. Prima temă de discutat este adresa primită de la Ministerul Dezvoltării, care a fost trimisă vineri, și care a stabilit ca termen 30 ianuarie pentru a trimite solicitările aprobate de consiliul județean din județul Harghita în cadrul Programului Național Pentru Dezvoltare Rurală. Ca să fie posibil transmiterea acestora, trebuia convocată această ședință. Tot vinerea s-a aflat de alte două probleme, care trebuie discutate și în plenul consiliului județean. Una este problema pregătirii profesionale, și încorporarea în programa școlii a acestor ore. Pe de altă parte, dacă există un acord de principiu cu privire la faptul, ca fiecare absolvent de școală să termine cursurile școlare având o profesie, cu care și acasă poate să se descurce. Mai este și tema fabricii de bere ”Igazi Csíki Sör” din comuna Sânsimion, care este purtătorul de drept al brandului ”Székely termék”, și care se poate considera mai mult, ca o manufactură, este o imagine tradițională. Poate mai este ceva de făcut în interesul să nu fie o pierdere pentru tot județul. De aceea a fost invitat reprezentantul fabricii, pentru a prezenta situația. A fost invitat și reprezentantul societății HEINEKEN. Tot la sfârșitul săptămânii s-a aflat, că nu numai cu berea este problemă, dar și cu denumirea de ”PÁLINKA”. În Ungaria s-a făcut public o declarație a societății, care fabrică pălinca în sensul, că pălinca făcută în Ardeal să nu se poate denumi ”PÁLINKA”. Se intenționează semnarea unui acord de principiu comun între cele trei județe : Harghita, Covasna, Mureș, referitor la această declarație în interesul producătorilor de aici. Acordul de principiu a fost pregătit de Comisia de dezvoltare rurală, agricultură. Acestea sunt problemele importante, pentru care s-a convocat această ședință extraordinară. Ordinea de zi a fost comunicată de mai multe ori. Ce nu s-a putut comunica, a fost tipărit, și distribuit. Pe Ordinea de zi de astăzi nu există puncte, care merită o studiere mai amplă. Primul punct este, cum se pomenește câteodată, de domeniul umorului, având în vedere previziunea asupra echilibrărilor bugetelor locale în următorii trei ani. La acest punct se obișnuiește luarea ca referință suma echilibrărilor din anul 2016 și se previzionează aceeași sumă. Nu înseamnă nicicum, că o localitate va primi aceea sumă în viitor. Nici nu se ia în considerare la deciziile ulterioare de rectificare. Această previzionare este numai un vis, de care nu ține cont nici Guvernul, nici județele, dar legislația obligă luarea acestei decizii. Din programele de dezvoltare locală s-au adus spre aprobare numai acele materiale, ale căror proiecte sunt în ordine, și se pot depune pentru finanțare. Are încredere, că în cursul anului se vor finaliza și restul proiectelor cu privire la drumurile județene. La statul de funcții al Agenției de Dezvoltare Județeană s-a greșit la text, trecând numele domnului Birtalan József, și trebuia iar să parcurgă circuitul actelor în sistem, mai ales, că directorul este nou, și nu cumva să fie problemă mai târziu la documentele semnate de dânsul în cadrul unor sesizări cu privire la ROF-ul Agenției. De aceea s-a pus pe Ordinea de zi de astăzi, să fie efectuate modificările necesare, corecturile, și câteva modificări minore solicitate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici la București. S-a finalizat încă un proiect, la care proiectantul nu lucrează în ritmul asumat în contract. Se dorește depunerea proiectului în PNDL, pentru, că deja se știe de câți bani este nevoie. Este vorba despre drumul 135, și este nevoie de un acord de principiu pentru a introduce în Programul de Dezvoltare Locală din acest an. În afară de cele menționate, mai sunt diversele. Dacă cineva are de adăugat, poate lua cuvântul.
Domnul Egyed Árpád, secretarul județului salută pe toți cei prezenţi, și declară că în conformitate cu Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita. Din cei 31 de membrii în funcție, sunt 8 absenți, sunt prezenți 22 de consilieri județeni și președintele Consiliului Județean Harghita. Consiliul județean are cvorum pentru luarea deciziilor.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea ordinii de zi modificate.
Rezultatul votului: 23 Da.
Se trece la primul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor orientative a 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi a celor 20% din sumele aferente cotei de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017 şi estimărilor pentru anii 2018 - 2020
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea proiectului de hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor orientative a 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi a celor 20% din sumele aferente cotei de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017 şi estimărilor pentru anii 2018 - 2020
Rezultatul votului: 22 Da, 1 Abținere.
Se trece la următorul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării indicatorilor tehnico-economice (valoarea Devizul general actualizat) și valoarea cofinanțării obiectivelor de investiții finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că în ultimul timp s-a ocupat mult de situația drumurilor județene. S-a dorit o înaintare vizibilă mai ales în cauza celor începute, sau aproape de finalizare. Bani sunt, dar nu s-a reușit cheltuirea lor. Deja jumătate din suma necesară este la dispoziția județului. În afară de acesta, încă este incert ce se va putea atrage din bugetul național. Propunerea Guvernului referitor la bugetul național situația nu este favorabilă. Aproape atât se prevede pentru județul Harghita, cât s-a dat anul trecut de către Guvernul anterior. Speră, că fracțiunile parlamentare vor reuși să influențeze suma efectivă. Astfel banii distribuiți de Guvern prin Programul Național de Dezvoltare Locală vor fi sursa, la care se poate apela. Ca nu cumva să rămâne afară județul Harghita de la prima distribuire, s-a dorit comunicarea încă în ziua de mâine a solicitării județului pentru acest an. Azi, la ora 15.00 s-a primit o adresă de la Guvern, prin care termenul de depunere de mâine se prelungește la 15 februarie. Precum mai mulți colegi din consiliul județean deja erau în oraș pentru ședința ATOP-ului, s-a decis ținerea acestei ședințe extraordinare convocate. Mai ales, că până la data de 15 februarie nu este sigur, că se va ține ședința ordinară din februarie, și colegii au lucrat tot sfârșitul de săptămână să pregătească materialul acestei ședințe. Lucrurile la nivel înalt nu sunt tratate cu seriozitatea așteptată, dar se află în fața tuturor o propunere cu mai multe poziții. Se solicită bani pentru reabilitarea drumului către stațiunea ”Szentkirályi Büdösfürdő”. Al doilea pe listă este suma necesară pentru finalizarea drumului spre comuna Păuleni Ciuc. S-a pregătit noul proiect, și atunci să poată fi terminat. La podul din comuna Ciceu se dorește contabilizarea costurilor, și plata sumei de 400.000 lei restantă. La poziția a patra este porțiunea de drum între satul Comănești și comuna Mărtiniș, drumul 131A. La poziția următoare se află drumul județean 132A prin Leányerdő, spre comuna Mărtiniș, pentru că documentația este completă. Mai este și finalizarea porțiunii de drum pe lângă iazurile de la satul Sânpaul, pentru care mai înainte nu erau bani la dispoziție din programul PNDL. Este pe listă și solicitarea sumei necesare pentru finalizarea reabilitării drumului spre satul Atia. Pentru aceste drumuri sunt complete proiectele, și sunt incluse în proiectul de hotărâre inițiat astăzi. Speră, că în cursul anului vor mai fi depuse și alte proiecte. Față de proiectul de hotărâre comunicat se modifică Articolul 1, și anume : ”Se aprobă indicatorii tehnico-economici devizul general actualizat, conform Anexei nr.1, astfel:”. Mai departe se continuă, cum a fost comunicat. În Anexa nr.1 sunt înșirate drumurile menționate, anexă, care va constitui parte integrantă a hotărârii. Fiecare aliniat din Articolul 1 la drumurile menționate va avea finalizarea la termenul ”rest de executat”, următoarea continuare : ”conform devizului, care constituie Anexa nr. 2 ”, și este trecut numărul drumului respectiv din listă, până la numărul 8. La fiecare drum, devizul va fi anexa hotărârii.
Domnul consilier județean Zakariás Zoltán vine cu observația obișnuită, cu privire la trecerea în proiectul de hotărâre a numelor vechi ale comisiilor de specialitate. Roagă să fie corectate.
Domnul președinte Borboly Csaba este de acord, și spune, că în varianta finală a hotărârii vor fi corectate. Menționează, că vor fi ținute în evidență și restul drumurilor județene, care încă nu sunt pe listă. Au sosit foarte multe propuneri bune în acest sens în cursul săptămânii trecute. De o săptămână se încearcă cercetarea opiniei publice din județ în această temă. Nu este degeaba, pentru că la mai multe proiecte, care au stagnat s-a primit până și ajutor tehnic pe lângă intervenții la semnături, sau promisiuni, că la locurile, unde documentele cadastrale conțin măsurători, care se întind până la jumătatea drumului, vor fi corectate, că altfel nu se poate pregăti proiectul reabilitării. S-au primit atenționări din teritoriu despre cursul râurilor din apropierea drumurilor, și o serie de atenționări, care contribuie la bunul mers al reabilitărilor, ca la sfârșitul anului să nu mai rămâne banii necheltuiți. Cu cele menționate propune spre aprobare.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea Proiectului de hotărâre privind aprobarea modificării indicatorilor tehnico-economice (valoarea Devizul general actualizat) și valoarea cofinanțării obiectivelor de investiții finanțate în cadrul Programului național de dezvoltare locală
Rezultatul votului: 23 Da.
Se trece la următorul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea nr. 184/2014 a Consiliului Judeţean Harghita, privind stabilirea numărului de posturi, aprobarea Organigramei și a Statului de funcții ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Harghita
Domnul președinte Borboly Csaba informează consiliul, că directorul general de la Direcția de Management a stat două zile la București pentru a corecta situația Satului de funcții al Consiliului Județean Harghita. Fiecare funcție trebuia alocat unui cod. În rest, erau numai modificări nesemnificative. Problema a fost, că pe site-ul ANFP a fost pus în ziua următoare. Deja toate problemele legate de funcționarii publici de acum încolo se pot rezolva și prin site-ul ANFP-ului. De aceea este pus pe Ordinea de zi de astăzi. Cu privire la cele menționate cu ocazia ședinței din satul Șoimușu Mic s-a încercat o soluționare prin acest proiect de hotărâre.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea proiectului de hotărâre privind aprobarea modificării Anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea nr. 184/2014 a Consiliului Judeţean Harghita, privind stabilirea numărului de posturi, aprobarea Organigramei și a Statului de funcții ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Harghita
Rezultatul votului: 23 Da.
Se trece la următorul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre de principiu al Consiliului Județean Harghita privind luarea unui angajament referitor la actualizarea proiectării drumului județean DJ 135 Reabilitare sistem rutier pe DJ 135, km 63+100 -74+210, de la DJ 136B până la Cobătești (DN 13C), județul Harghita
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că este vorba despre drumul județean între satele Cobătești, Tărcești, și Firtănuș. S-a finalizat proiectul. Mai lipsesc avizele de la Apele Române și de la Agenția de Mediu. Dacă cineva se oferă să ajute la acest capitol, este binevenit. Eventual, dacă cineva are relații la Ministerele în domeniu. Cum se știe, o hârtie se poate elibera și într-o zi, și în 3 luni. Dacă astăzi va primi vot favorabil, hotărârea poate fi înaintată, și speră, că până la 15 februarie vor veni și avizele menționate. Astfel, și acest drum va putea fi inclus în solicitările din PNDL.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot acordul de principiu al Consiliului Județean Harghita privind luarea unui angajament referitor la actualizarea proiectării drumului județean DJ 135 Reabilitare sistem rutier pe DJ 135, km 63+100 -74+210, de la DJ 136B până la Cobătești (DN 13C), județul Harghita
Rezultatul votului: 23 Da.
Domnul consilier județean Albert Mátyás întreabă, dacă drumul județean 136B, de la satul Păuleni spre satul Inlăceni se poate continua. Deja de trei ani s-a făcut o porțiune de 3 Km, și continuarea ar însemna foarte mult pentru sătenii din zonă. Când este prevăzut continuarea acestea ?
Domnul președinte Borboly Csaba răspunde, că în acest an. Sunt 28 de drumuri județene, care sunt prevăzute a fi reabilitate în acest an. Nu pomenește de toate, pentru că în cursul săptămânii trecute s-a discutat foarte mult despre ele. Și la acest tronson este valabil aceeași regulă. Să fie un proiect, să fie găsit un proiectant, care găsește o soluție la surparea de pe drumul respectiv, la care expertul de specialitate a stabilit o sumă de 1.600.000 lei pentru o porțiune de 300 m. Ar fi o soluție ideală perfectă, care ar ține și 100 de ani, dar trebuie văzut, dacă județul are banii necesari. Deocamdată se va pune iar în licitație lucrarea pe drumul respectiv, și se va solicita o lucrare temporară. Pe lângă acesta mai există și oferta pentru porțiunea menționată în sumă de 1.600.000 lei cu TVA. În momentul procurării acestei sume de undeva, se poate combina cu restul lucrărilor. Deci, și acest drum este între cele, la care se dorește finalizarea proiectului. La prezentarea buge –
tului a spus deja, că nu se vor aloca bani pentru reabilitări la acele drumuri, la care nu există proiect avizat de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca banii să stea acolo nefolosiți. În ritmul, în care se poate pregăti o documentație, se va pune în executare. Acest lucru este valabil pentru toate drumurile. Este binevenită orice idee, care poate grăbi înaintarea lucrărilor.
Domnul consilier județean Albert Mátyás propune totuși continuarea reabilitării până la porțiunea surpată. Sunt numai câteva Km.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că este nevoie mai întâi de proiect. Dânsul mereu comunică tuturor informațiile cu privire la lucrările puse în licitație. Deja colegii lucrează la caietul de sarcini. Domnul consilier poate ajuta în momentul, în care primește comunicarea despre licitație, să știe deja proiectantul, care se va prezenta pentru proiectarea acelui drum.
Se trece la primul punct de la capitolul Diverse
Proiect de hotărâre de principiu prezentat de domnul consilier județean Ferencz Salamon Alpár legat de problematica învățământului profesional.
Domnul președinte Borboly Csaba salută în special pe domnul consilier Ferencz Salamon Alpár, cu care au lucrat în ultimele zile mult la această temă. Lipsește și domnul Barabás Csaba, care mai înainte era responsabilul acestui proiect în cadrul Comisiei consultative de pe lângă Inspectoratul școlar al județului Harghita. Această comisie propune modalitățile de includere în programa școlară a orelor profesionale. Tot în aceeași comisie sunt și asociațiile întreprinderilor, cu care a fost punctată o înțelegere joi. Tot atunci s-a comunicat și către presă anunțul, că în sfârșit avansează problema și se extinde pregătirea profesională. După aceea s-a aflat, că se complică problema. A venit o veste, că în urma ședinței Comisiei consultative la Inspectoratul Școlar s-a decis modificarea programului propus, și au renunțat în favoarea. claselor teoretice, astfel se dorește înaintarea spre avizare la Ministerul Educației structura anilor școlari din 2017-2018. La sfârșitul săptămânii a fost prezent și domnul Rácz Árpád la întâlnirea cu domnul inspector școlar Görbe Péter, cu ocazia unui eveniment organizat în Lunca de Jos, unde au discutat despre problemă. Azi dimineață și la ședința cu colegiul Prefectului s-a adus în discuție această temă. Solicitarea dânsului a fost, ca să nu fie trimisă încă acest act de la Inspectoratul Școlar, să mai fie și alte consultări, pentru că în această formă nu corespunde cerințelor, nici a întreprinzătorilor, nici a elevilor, pentru care nu este sigur trecerea reușită a examenului de bacalaureat. Nu este sigur, că studierea într-o clasă teoretică este garanția unui examen de bacalaureat reușit. Sunt multe clase liceale, unde numai unu, sau doi elevi trec examenul de bacalaureat după clasa a XII-a. A aflat și cauza modificărilor ulterioare. În cazul
educației profesionale, durata studiilor se rezumă la trei ani, la cele liceale sunt patru ani. Acest lucru influențează numărul cadrelor didactice din sistem, și amenință posturi din sistem la finele anului al treilea. A încercat să explice domnului inspector șef, și domnului prefect, că sunt în pregătire mai multe proiecte. De exemplu, și educația de după masă, dar și multe altele. Nu vor fi periclitate posturile din sistemul educațional. Dacă se studiază procesul de educație, fie vorba despre matematică, sau limba română, se constată o lipsă de cadre didactice specializate și în momentul de față în județ. Necesită o studiere mai aprofundată problema. A discutat și cu reprezentanții organizației întreprinzătorilor, unde au fost exprimate idei folositoare în domeniu. Salută pe reprezentantul organizației întreprinzătorilor mici și mijlocii din Municipiul Odorheiu Secuiesc, care este prezent la această ședință. Roagă, ca în câteva cuvinte să completeze cele menționate.
Domnul Lukács László, reprezentantul organizației întreprinzătorilor mici și mijlocii din Municipiul Odorheiu Secuiesc a discutat cu domnul președinte, și cu domnul vicepreședinte, și întreabă, dacă în situația întocmită menționată se reflectă, pentru care din liceele județului au fost distribuite aceste posturi, pentru că dânsul constată, că sunt numai numere. Ar fi interesant de studiat, care sunt acele licee, unde absolvenții trec în număr mare examenul de bacalaureat, și care, unde media de absolvire este limitat. Fiecare ia exemplul cunoscut de acasă. De exemplu în liceul teoretic ”Tamási Áron” din Odorheiu Secuiesc se știe, că numărul absolvenților este foarte mare. Dacă decizia a favorizat această instituție, atunci nici asociația întreprinzătorilor nu poate fi împotrivă. Ar trebui înțeles mai bine, care sunt acele numere, de unde s-au luat posturi. Trebuie raționalizat o astfel de decizie. Nu sunt revoltați din cauză, că nu se va aplica chiar acel număr de școlarizare, cum a fost închipuit. Ar fi mai rău, dacă ar fi defavorizați, și tăiați la numărul posturilor tocmai liceele de renume, față de alții, care nu produc absolvenți. Doresc să primească clarificări în acest sens. Poate să fie și prin email.
Domnul consilier județean Ferencz Salamon Alpár se gândește, că nici membri anteriori ai consiliului județean, dar nici cei actuali nu sunt indiferenți la problema pregătirii profesionale. A fost o luare de poziție fermă în mandatul trecut, dar și în cel actual din partea consiliului județean în sensul, că dezvoltarea județului, conform profilului economic al județului este influențat major de pregătirea profesională a elevilor. S-a încercat influențarea părerii publice, sensibilizarea întreprinzătorilor în sensul, să se creeze conexiuni, relații de parteneriate între formatori și întreprinzători. Crede, că esența nu trebuie să se piardă din vedere, chiar dacă este vorba despre licee teoretice de renume. Chiar dacă trec în medie de 90% examenul de bacalaureat, nu este sigur, că o să frecventeze cursurile unei universități. Și pentru ei este important poziția pe piața muncii. Consideră foarte important, orientarea în cariera profesională, care este în strânsă legătură cu pregătirea profesională în viitorul scurt și cel îndepărtat. Este de părere, că sistemul educațional
național actual nu este preocupat destul de orientarea în carieră a elevilor. Ar trebui înce - put chiar din clasele V-VIII, să fie orientați elevii, care se vede, că nu vor frecventa clase teoretice, către formele de pregătire profesională. În urma acestor preocupări, la sfârșit de an, sau la începutul acestuia, a fost realizat prima versiune a unui site județean în domeniul orientării profesionale, care încearcă să stea pe mai multe piloane. Primele versiuni se pot vedea pe site-urile merretovabb.ro, sau incotromerg.ro, la care se încearcă adunarea tuturor informațiilor, aspectelor, formelor, posibilităților, sfaturilor necesare, care sprijină direct pregătirea profesională. Cum a mai menționat domnului președinte, este necesar, ca cineva, poate fi și de la Agenția de Dezvoltare Județeană, să lucreze cu normă întreagă la întreținerea acestui site. Dacă site-ul va funcționa cum trebuie, va crea conexiuni, și relații între mediul educațional și profesional, avansând problema pregătirii profesionale din județ, și cu luarea în considerare și numărul cadru de înscriere justificate în ceea ce privește piața muncii. Accentuează, Comisia învățământ, cultură este în continuare preocupat de problema pregătirii profesionale. Și în viitor va fi considerat o prioritate, dar solicită din partea consilierilor județeni, și din partea conducerii județului, ca siturile menționate să fie administrate de o persoană, care să realizeze legăturile cu site-urile altor agenții, în interesul adunării informațiilor în domeniu, și preluării sau introducerii acestora.
Domnul consilier județean Zakariás Zoltán spune, că azi dimineață la ora nouă, la solicitarea domnului președinte a transmis o listă, și acum îi pare rău, că nu a trimis tuturor din consiliul județean, dar o va face mai târziu. Crede, că există un pericol, o capcană în comunicațiile din presă la nivelul consiliilor locale, sau județene, în care subiecții, care comunică în această temă intră nevrând. Se accentuează opoziția între pregătirea profesională versus cea teoretică. Atrage atenția asupra unei probleme, care nu a fost detailată încă. Există categoria liceelor profesionale, a claselor de licee profesionale, care înlocuiau pregătirea profesională în timpul, când altă formă de învățământ nu exista în domeniul profesional. Acesta este amalgamul, care ar trebui să ofere și pregătire profesională, și să ofere posibilitate absolvirii examenului de bacalaureat. Mediile de trecere nefavorabile obținute la examenele de bacalaureat tocmai în aceste clase de licee profesionale se acumulează. De trei ani, s-a pornit iar adevărata pregătire profesională, care oferă și atestate recunoscute în specializarea profesională, și nu necesită luarea examenului de bacalaureat. Ar trebui mers în sensul, ca tipul acestor clase liceale profesionale să fie modificat în noua formă de pregătire profesională. Prin această modificare deja s-ar ajunge la modificarea raportului dintre cel teoretic și cel profesional, excluzând totodată concursul dintre ele. Și orentarea profesională ar fi mai sigură. Din motivul reducerii numărului de elevi, clasele liceelor teoretice ar putea fi limitat. Dar nu se poate impune cu forța această măsură. Trebuie discutat în amănunt cu directorii liceelor teoretice, și cu respectarea unei etapizări motivate, și în timp se pot efectua reduceri. Dar crede, că primul pas ar fi convertarea claselor profesionale liceale.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că tocmai a discutat despre acest aspect cu domnul inspector șef de la Inspectoratul școlar al județului Harghita. Ce meserie ar putea fi învățată în patru săptămâni de practică ? Niciuna. Chiar că de aici trebuie începută problema. Din motivul păstrării posturilor, artificial este menținut învățământul de patru ani în licee profesionale, și nu se vrea reducerea la trei ani. Diferența între cele două forme de învățământ constă numai în durata studiilor. La clasele teoretice problema este, că numărul copiilor este în continuă scădere. Nu se poate neglija nici acest aspect. Pentru a avea un punct de vedere comun, are trei propuneri în această temă, care conține și propunerea domnului consilier județean Ferencz Salamon Alpár.
1. Înaintarea unei adrese către Ministerul Educației, conform căreia, să nu se avizeze deocamdată structura anului școlar 2017-2018 pentru județul Harghita. A aflat, că și acolo trebuie încărcat în situația pregătită din partea județelor pe un site, care are termen până la noaptea acestei zile. Nu se poate să nu fie încărcată solicitarea, că și Inspectoratul județean trebuie să respecte termenul. Dar se poate apela la Ministru, să nu avizeze situația din județul Harghita.
2. După discuțiile de azi, a constatat, că ar fi de acord cu toții să vină la masa dezbaterilor și separat pe zone să fie reluat fiecare caz. Au făcut foarte multe jumătăți de clase de profil, și a ieșit o amestecătură. Separat vor fi organizate discuții în zonele județului.
3. Roagă pe domnul Director general Szőcs Mátyás István de la Direcția generală Management, ca în cadrul resurselor umane să fie găsit un om, care să se ocupe numai cu administrarea site-urilor menționate mai înainte, cu privire la orientarea în carieră.
Mulțumește reprezentanților organizației întreprinzătorilor din județ, pentru nenumăratele idei folositoare în această temă. Totodată, roagă să fie transmis noului director al Agenției de Dezvoltare Județeană, domnul Lukács Zoltán, că de la 1 februarie 2017, când va începe lucrul, să se ocupe prioritar de acestă temă. Să fie o colaborare eficientă cu întreprinzătorii și primarii consiliilor locale.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea acordului de principiu prezentat de domnul consilier județean Ferencz Salamon Alpár legat de problematica învățământului profesional.
Rezultatul votului: 23 Da.
Se trece la următorul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre de principiu prezentat de domnul consilier județean Kolumbán Dávid legat de problematica folosiri noțiunii de „Pálinka” în județele Harghita, Covasna și Mureș.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că inițierea temei a venit din partea președintelui Consiliului Județean Covasna, și a fost discutat și cu președintele Consiliului Județean Mureș. Roagă pe domnul consilier județean Kolumbán Dávid, să prezinte tema.
Domnul consilier județean Kolumbán Dávid, în calitate de secretar al Comisiei pentru dezvoltare rurală, agricultură, relatează despre două teme, amândouă despre băuturi, care s-au discutat în comisie în ziua de azi. Prima este despre băutura numit ”Pálinka”, cealaltă este problema berii autohtone ”Igazi Csíki Sör”. Comisia este întru-totul de acord, și semnează petiția comună, înaintată de către Consiliul Județean Covasna la Parlamentul Ungariei, ca Legea nr.68/2017 al Ungariei, care prevede folosirea condiționată a denumirii ”Pálinka” să revină asupra restricționării. Se știe, că există deja excepții. În Austria deja patru județe au permisiune în acest sens în cazul băuturilor distilate. Se poate gândi asupra solicitării, ca ce să fie inclus, ca teritoriu. Să fie trecut ca fost ținut al Ungariei Mari, sau să fie trecut Ținut Secuiesc. Dacă gândește pe plan profesional, atunci personal crede, că în județul Satu Mare se fac băuturile distilate de cea mai bună calitate. Dar acum este vorba despre Ținutul Secuiesc, și despre pălinca făcută aici în județ. Deocamdată se va lua o poziție, dar până la ședința de consiliu din februarie propune să fie organizată o dezbatere cu asociația producătorilor de pălincă, cei, care produc băutură de calitate, pentru că nu era timp destul pentru discuții.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că la inițiativa consiliului județean s-a înființat acum câțiva ani Asociația producătorilor de pălincă din județul Harghita. Când era vorba despre pălinca din Dealu, atunci s-a putut auzi despre ei. Deja de șase ani au propria marcă înregistrată cu numele de pălincă. Dă citire adresei, care va fi înaintată Parlamentului Ungariei, în care se solicită o revenire la Legea nr.73/2017, care restricționează folosirea numelui de ”Pălincă” la băuturile distilate, și permite numai în patru județe al Austriei, unde se face din caise, și în județele Ungariei. Cu toate că, în Ținutul Secuiesc zilnic se folosește expresia de ”Pălincă”, și se consumă acest tip de băutură, legea adoptată În Ungaria interzice folosirea acestei denumiri. Județele Harghita, Covasna, și Mureș solicită cu respect modificarea acestei legi în baza raționamentului, ca și în afara hotarelor Ungariei să poată fi utilizat folosirea denumirii de ”Pălincă”. În Ținutul Secuiesc se produc băuturi distilate de calitate în mod tradițional în mici unități de producție. Din acest motiv a fost inițiat luarea în registrul valorilor tradiționale acest produs. Se solicită modificarea Legii nr.73/2008.
Domnul consilier județean Kolcsár András ar vrea să știe ce bea, când bea așa ceva, dacă nu pălincă.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că va anexa întrebarea domnului consilier județean la adresă.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea proiectului de hotărâre de principiu prezentat de domnul consilier județean Kolumbán Dávid legat de problematica folosiri noțiunii de „Pálinka” în județele Harghita, Covasna și Mureș.
Rezultatul votului: 23 Da.
Se trece la ultimul punct de pe Ordinea de zi
Proiect de hotărâre de principiu prezentat de domnul consilier județean Kolumbán Dávid legat de interzicerea producerii şi comercializării berii „Igazi Csíki Sör”
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că la ședința de astăzi a fost invitat reprezentantul societății LIXID PROJECT SRL și reprezentantul societății HEINEKEN. Este vorba despre o sentință irevocabilă și definitivă, în urma căreia foarte mulți s-au revoltat. Consiliul județean este preocupat, și intervine în cazul producătorilor, care folosesc brandul ”Székely termék”, au semnat un contract, au primit atestatul de la consiliul județean, deci prezintă un interes public județean. Reprezentantul firmei este aici în sală, și crede că berea ”Igazi Csíki Sör” nu este doar un produs, și o firmă. Se poate vorbi de o asociere la nivel regional, dând exemplu și altor proiecte în devenire. Din absolvenții Universității Sapientia mulți lucrează la această firmă. Chiar și în regiune, înseamnă foarte multe locuri de muncă această activitate. Nu se poate trece pe lângă, când se întâmplă astfel de lucruri nedorite. Crede, că în pofida faptului, că există o sentință definitivă, care nu se poate comenta, trebuie acceptată, se referă la un anumit aspect numai al acestei activități. Dă exemplu steagul județului, care dintr-un punct de vedere a fost atacat, s-a luat o decizie în instanță definitivă și irevocabilă. După aceea s-a căutat o altă soluție legală, și cu toate că încă se află într-un punct mort, are încredere, că se va rezolva. Crede, că și în cazul ”Igazi Csíki Sör” trebuie găsită o soluție, trebuie discutat, și în limitele raționalității, și a competențelor poate li se va oferi ajutor. Este un brand, care reprezintă județul peste tot, și contribuie major la latura atracției turistice. Asemenea proiecte au drept de existență. De aceea, a solicitat Comisia dezvoltare rurală, agricultură, să vină cu o inițiativă. Dar mai întâi roagă pe domnul Lénárd András să i se alăture, și să răspunde la eventualele întrebări, care vor fi puse.
Domnul Lénárd András, proprietarul societății LIXID PROJECT SRL mulțumește pentru toți pentru intenția de a ajuta, și că poate participa cu colegii la această ședință. Afacerea a fost construită acum doi ani și jumătate. A fost o întreprindere construită din nimic. Au fost puse în vânzare ruinele fabricii de spirt din comuna Sânsimion. Singurul lucru bun din dotare a fost apa, și instalația electrică. Obiectivul a fost cumpărat de la o firmă de lichidare. Majoritatea clădirilor a fost demolată. A fost totuși o temporizare perfectă pentru înființarea unei fabrici de bere. A pornit o revoluție a berii din America, care a sosit și în Europa, și oamenii au început să fabrice, și să consume bere de calitate. Un alt aspect important din aceea vreme era, că s-a pornit promovarea produselor autohtone tradiționale. Oamenii erau dispuși să cumpere mai mult produsele locale. Și-au dat seama, că astfel ajută propria comunitate. Având în vedere, că în Ținutul Secuiesc de peste 500 de ani se fabrică bere de calitate, și apa este foarte bună, s-a folosit de aceste aspecte. Dânsul se consideră un întreprinzător, și a găsit specialiști corespunzători. De mare ajutor este Universitatea Sapientia, care pregătește specialiști buni. Cu timpul activitatea a devenit viabilă. Mulți pot întreba, de ce s-a dat această denumire produsului. A verificat pretutindeni, și niciunde în lume nu a găsit înregistrat o marcă cu denumirea ”Igazi Csíki Sör”, dar nici în reclamele, afișele, sau inscripționat pe butelii ale multinaționalei nu a regăsit această denumire, și din punct de vedere a zonei, a considerat, că acesta este cea mai
potrivită. Erau mulți neîncrezători care spuneau, că au mai existat fabrici de bere la Odorheiu Secuiesc, la Sfântu Gheorghe, și toate au dat faliment, dar nu s-a lăsat. Investiția inițială a costat câteva milioane de euro. A considerat, că există o oportunitate, și poate fi considerat puțin șmecher, dar a decis să înregistreze produsul cu această denumire. La EUIPO, la oficiul de mărci Europene a înregistrat produsul cu denumirea ”Igazi Csíki Sör”, unde nu a mai existat această marcă, și a fost fără probleme înregistrată. Multinaționala avea înregistrat marca CIUC PREMIUM. Evident, societatea HEINEKEN a atacat marca ”Igazi Csíki Sör”. În România au pornit diverse procese. Crede, că hotărârea Curții de apel este nedreaptă, pentru că în 9 decembrie 2016, acum două luni, la Alicante, Spania a fost consolidat definitiv această marcă în forma ”Igazi Csíki Sör”. Din punct de vedere juridic nu există nici o diferență. La nivel European, între marca COCA COLA și ”Igazi Csíki Sör” nu există nici o diferență. Pe lângă aceasta, HEINEKEN l-a atacat și pentru falsificarea berii produs de ei. Au mai arătat un sondaj de opinie, conform căreia consumatorii ar confunda aceste produse. A fost prezentat instanței sentința de la EUIPO, și a fost consternat de faptul, că nu a fost luat în considerare. Nici nu au știut de acest oficiu European. În România se găsește oficiul OSIM, Oficliul de Stat pentru Invenții și Mărci, dar nu comunică cu cel European. De aceea consideră sentința nedreaptă, dată pe baza unor interese. Cel mai afectat este din punctul de vedere al dezvoltării, a unei construcții din vara trecută. Dezvoltarea a costat în jur de 13 milioane de euro. Sau mai efectuat angajări, și acum numărul lor este de 140, din care 105 sunt la Sânsimion. S-a înființat și un punct de lucru în Ungaria, considerând, că se poate comercializa și pe teritoriu Ungariei, producând aceeași marcă. Se exportă de acolo în Slovacia, Austria și în Regatul Unit. Există un potențial de creștere evidentă. Despre această decizie, s-a gândit, că sunt 30 de zile, pentru a se conforma. Duminică seara a fost anunțat de juriști, că de azi este în vigoare. Mașinile azi dimineață nu au mai ieșit din curtea fabricii. Mulți poate să spună, că se poate face și altă bere. Există și alte produse similare în paleta de produse. Sunt patru tipuri de bere. Este cea contestată Igazi Csíki Sör, Csíki barna sör, Csíki mézes sör, și Székely Sör. Ultima reprezintă în jur de 10% din producție. Astfel, în jur de 90% din producție s-a oprit. Situația este incertă, pentru că nu mai știu cum să continue activitatea. În momentul de față societatea HEINEKEN a câștigat un proces de falsificare, care gestionează situația, parcă într-o pivniță s-ar produce încălțăminte NIKE. În 30 de zile totul, ce poartă numele Csíki Sör trebuie retras. Judecătorul spune, că tot stocul existent trebuie retras. Numai în România au peste 5000 de puncte de desfacere în urma funcționării unei rețele de distribuție proprii, cu parc de mașini proprii. În comuna Sânsimion s-a realizat un mic centru antreprenorial. Mai au și alte activități. Dețin recordul mondial de zbor cu drone. Au și investiții agricole, care nu sunt în județ. S-a realizat o fermă de iepuri, cu abator aferent, și produsele se pot regăsi în lanțul magazinelor secuiești. Mai sunt și amplasamentele de distribuire a energiei verzi, despre care părerile oamenilor sunt împărțite, și dintre care o parte deja sunt vândute, cealaltă parte încă funcționează. Lucrează mai mult de 200 de persoane în activitățile prezentate, care toate au la bază producția berii Igazi Csíki Sör. Este și un proiect, despre care încă nu a avut ocazia să-l prezinte domnului președinte. A găsit specialiști buni pentru a realiza o fabrică de prelucrare a cartofului tot în comuna Sânsimion. Deja s-a eliberat și certificatul de urbanism. Intenționează, să pună în funcțiune o fabrică de producere a chipsului de cartof numit ”Igazi Csíki chips”. În compartimentul de marfă al autoutilitarelor rămâne foarte mult spațiu neexploatat. Cu aproape 50 de mașini se distribuie berea, transport, care este grea, și lasă mult loc liber. S-a tot gândit cu ce s-ar putea umple aceste spații rămase libere. Chipsurile solicită loc, dar sunt foarte ușoare. A găsit specialiști din Ungaria, și în momentul de față au o ofertă indicativă de la Banca Exim Bank. Linia de producție dorește să fie construită până la finele anului 2018. Crede, că dispune de o echipă talentată, formați din oameni talentați, dar se știe, că pentru a întreprinde ceva este nevoie de bani. I se poate reproșa, că de ce a dat această denumire berii produse, și este atacat din mai multe direcții din acest motiv, dar este convins, că numind berea de exemplu ”Paprika Jancsi”, atunci acel produs nu ar fi putut pătrunde și rezista pe piață. Apreciază intenția consiliului județean, de a-l ajuta, dar crede, că nu poate fi ajutat. Crede, că stă față în față cu o societate, care în peste 200 de țări deține piața berii. Normal, că se simt mai puternici, și nu vor lăsa lucrurile să se liniștească, și nu vor spune, că bieții frați secui, vă compătimim, și vă lăsăm să continuați activitatea mai departe. Experiența este, că participând la nenumărate festivaluri s-au comercializat produsele sub brandul ”Székely termék”. Cel mai mare segment de piață este în Ungaria. Acolo se vinde berea la 10 milioane de oameni, aici pentru 1 milion de oameni. A întâmpinat reacții predominant în favoarea berii Igazi Csíki Sör, apoi ca a doua variantă, s-a gustat și berea Székely Sör. Povestea aceasta a fost astfel construită. Acum se discută destul de mult în presă despre marca controversată. Probabil, dacă s-ar redenumi, ar putea fi pus în vânzare și reconstrui marca. Nu aceasta este problema cea mare. Crede, că s-a întâmplat o nedreptate, când nu a fost luat în considerare o marcă înregistrate în Uniunea Europeană. Societatea HEINEKEN, care desfășoară activitate în Municipiul Miercurea Ciuc a contribuit la această nedreptate. Folosește resursele locale, marketingul local, apa locală, și este de 100 de ori mai mare, decât societatea dânsului. Nu știe ce se mai poate face, nu prea are speranțe. O luare de poziție nu prea ajută. Nu vrea să rețină prea mult atenția consiliului județean. Menționează, că produce o bere de calitate, fără pasteurizare, numai din trei ingrediente. Cu ajutorul Universității Sapientia au reușit să acumuleze cunoștințe multiple în domeniul producerii berii. Cu ce pot, ajută Universitatea Sapientia. Ultima dată i-au donat un aparat de produs bere. Sunt în relații de colaborare cu mulți studenți. Deocamdată atât a avut de spus, și lasă la decizia fiecăruia, cum vede problema. Dânsul este recunoscător pentru intenția de a oferi ajutor.
Domnul președinte Borboly Csaba mulțumește pentru prezentare. Se pare, că din partea societății HEINEKEN nu a venit nimeni să prezinte poziția. Din partea colegilor poate lua cuvântul, cine dorește.
Domnul consilier județean Csillag Péter este de părere, că și cu denumirea de ”Paprika Jancsi” tot ar fi fost atacată, pentru că calitatea berii produs de dânsul este mai bună, decât a celeilalte societăți. Este, și va fi cumpărat berea produs de dânsul. Cele două partide Guvernamentale, dar și cei de la UDMR au trecut în programul prezentat înainte de alegeri, că este nevoie de înființarea locurilor de muncă, ca tinerii să rămâne acasă. Judecătoria nu a avut în vedere, că atâția oameni rămân fără loc de muncă. Se constată ipoteza, prin care, unde multinaționalele se bagă, acolo cei mici nu mai au șansă. Propune consiliului județean, să întocmească o adresă spre Guvern, prin care să fie semnalat numărul angajaților, care vor rămâne pe drumuri în cazul aplicării acestei decizii. Dacă nu ar fi fost mai bun calitativ produsul, atunci nu ar fi fost preferat de cumpărători. Crede, că a fost atacat mai mult pentru creșterea reușită a segmentului de piață și acasă, dar și în Ungaria. În Germania, sau Austria sunt nenumărate fabrici de bere, și mari, și mici. Nu se atacă între ei. Acesta este al nostru. Un frate mai mare ar trebui să ajute pe cel mic, nu să-i facă existența imposibilă.
Domnul consilier județean Szentes Antal vine cu părerea personală, conform căreia toată această neînțelegere ar trebui gestionată mai mult din considerente economice, sau comerciale, nu strict naționale. Accesul pe o piață de desfacere trebuie să fie posibil tuturor participanților. Consumatorul decide care produs va pune în coș. Dânsul și în momentul de față are mai multe sortimente de beri acasă. Când ajunge acasă, bea, de care îi e poftă. Și pe piață ar trebui să existe pașnic împreună unul lângă altul. Exemple sunt destule în Uniunea Europeană. Manufacturi de mici dimensiuni aproape în toate localitățile mai de seamă există. Și acolo sunt prezente multinaționalele, dar nu se ciondănesc cu cei locali. A participat la Munchen, Germania la festivitățile Oktoberfest, unde erau prezente zece din cei mai mari producători de bere din țară. Dar erau acolo și manufacturile mici cu produsele lor. Consumatorul era liber să aleagă din care dorește. De fapt, berea Igazi Csíki Sör a ajuns și la Tirolul de Sud. Au dat spre gustare unui producător de seamă de acolo, și i-a plăcut foarte mult. Propune, ca să stea părțile vizate la masa negocierilor și să clarifice problemele. Dacă se împac, și berea va fi consumat mai bine de consumatori. Războaiele mereu au victime pe amândouă părți. Transmite domnului întreprinzător să nu se lase, dar să caute soluția pașnică. Ambele mărci trebuie să încape pe piață.
Domnul consilier județean Sándor Barna continuă cele spuse de domnul Szentes Antal. Crede, că este utopistică propunerea dânsului. Nu se poate închipui, ca o multinațională de mărimea HEINEKEN-ului să stea la masa discuțiilor cu o societate mică locală. Abordează de pe altă parte problema. Igazi Csíki Sör este produs secuiesc. Este un semnal pozitiv interesul unui consiliu județean pentru întâmplările ce vizează această societate. Din păcate nu are competență să se implice consiliul județean în această neînțelegere și nici ajutor concret nu poate să ofere, cu toate că Marca Igazi Csíki Sör poate contribui la popularitatea județului, prin faptul, că promovează brandul Székely termék” și acasă, dar și în străinătate. Sprijinul consiliului județean exprimat prin acest proiect de principiu va putea fi exploatat prin tehnici de marketing de către specialiștii societății LIXID PROJECT SRL. Nu crede cele spuse de domnul Csillag Péter, că de mâine toți cei 140 de angajați vor rămâne pe drumuri. Este sigur, că au potențial, și vor găsi o soluție potrivită, ca angajații să aibă și mâine serviciu. Crede, că folosind o altă denumire, și păstrând nivelul de calitate, pot reuși să rămâne pe piață.
Domnul consilier județean Rugină dan Ciprian mulțumește conducerii societății, că susțin și la acest nivel cauza. După cele aflate din social-media, dânsul este de părere, că trebuie felicitat investitorul pentru inițiativă, că a dezvoltat o astfel de activitate aici, și pentru produsul nou, pe care a creat, care reprezintă zona Ciucului. Spune, că și în zona de nord a județului se bea Igazi Csíki Sör. Mulți nu pot traduce, dar este om bere foarte bună. Ca și economist, sau expert în domeniu, propune găsirea unei soluții de compromis, chiar dacă se consideră decizia instanței nedreaptă. În general, cel care pierde, se consideră tot timpul nedreptățit. Dar mai sunt și acei salariați, care depind de decizia angajatorului, care susține familiile respective, susține viața economică a zonei. Într-un moment de maxim compromis, poate că trebuie luat o decizie de a păstra acest produs, nu denumirea acestuia, acest brand. Nu ar trebui ajuns în situația închiderii unei afaceri astfel de apreciate, și să se piardă investiția. Au fost multe părerei pro și contra din multe părți, dar trebuie gândit mai întâi la zona, care este reprezentată de această societate, și la oamenii, care trăiesc în urma acestei activități.
Domnul consilier județean Salamon Zoltán mai întâi felicită pe domnul Lénárd András. Acum aude prima dată despre intenția de a face și o fabrică de chipsuri în comuna Sânsimion. În prealabil atrage atenția la asemănarea dintre denumirile “Csíki chips”, și Chio Chips. Nu cumva ulterior și de aici să iasă scântei. Dar sigur pe lângă bere se va consuma și fulgii de cartofi produși aici. Crede, că după liniștirea spiritelor, fabrica va putea continua activitatea și produsele fabricate vor avea și în viitor căutare. Ca membru în Comisia ”Hungarikum”, a propus cuprinderea berii produse de această societate în acest brand, dar a aflat ulterior, că și societatea a făcut demersuri în acest sens. În catalogul valorilor Transilvănene încă nu există o decizie, dacă să fie cuprinsă. Dar documentația este depusă de societate. A vorbit cu doamna Hegedüs Csilla, și la următoarea ședință va fi pus pe Ordinea de zi. Procedura este în felul următor : mai întâi se ia în evidența valorilor locale un produs, după care se introduce și în catalogul valorilor Transilvănene. De acolo un membru din comisia ”Hungarikum” poate propune introducerea în catalogul valorilor maghiare. Dânsul este dispus să susțină demersurile necesare pentru luarea în evidență a acestei beri locale în catalogul valorilor Transilvănene.
Domnul vicepreședinte Bíró Barna Botond, nefiind băutor de bere, poate avea o abordare dintr-un alt punct de vedere. Are și dânsul o părere proprie. Economia de piață, liberul acces pe piețe, concurența liberă trebuie să excludă, ca o autoritate să decidă, care produs este bun. Cererea este factorul, care influențează care produs va rămâne pe piață. Crede, că denumirea unei zone nu poate fi folosit dreptul exclusiv a unui producător anume. Dacă s-au legat de termenul ”igazi”, atunci propune să fie denumit ”Hamiskás Csíki Sör”. Acest produs și în aceste condiții ar rămâne căutat pe piață.
Domnul Hajdú Gábor, reprezentantul societății LIXID PROJECT SRL spune, că ziua de vineri a fost dezamăgitoare pentru conducerea societății. Sentința, care a fost dată ar fi fost alta, dacă în scaunele judecătorești ar fi stat persoane din comunitatea locală. Nu crede, că pot fi amestecate aceste produse. Consumatorii erau la curent cu atacul societății HEINEKEN, știau de stadiul în care se află procesul, au putut constata diferențele majore dintre aspectul exterior al produsului, cât și de diferența de calitate a acestuia. Nicidecum nu au putut confunda cele două produse. Acum s-a luat o decizie. Societatea caută modul în care poate rămâne pe piață. Dacă ar fi doar atât, atunci ar ieși din impas. Contează ajutorul consiliului județean, care a primit peste 100.000 de voturi, și reprezintă 300.000 de locuitori din județul Harghita. Ca reprezentant, poată să exprime o părere. Cu ocazia termenului de judecată din 12 ianuarie, reprezentanții societății HEINEKEN au semnalat, că intenționează să pornească proces de despăgubire, pe motiv, că în această perioadă, oamenii, care consumau Igazi Csíki Sör trebuiau să consume un CIUC PREMIUM, și din acest motiv au suferit daune semnificative, cu toate că anual societatea HEINEKEN derulează o cifră de afacere de peste 250 de milioane de lei numai în România. Ca jurist, nu are îndoială, de volumul unui astfel de proces, după care nu crede, că societatea va mai poate supraviețui. Societatea HEINEKEN este preocupat cel mai mult de probleme de marketing și de informațiile din presă, și speră, că luarea de poziție a consiliului județean va da de gândit totuși. Ei spun, că au pierdut clienți în număr semnificativ în favoarea societății LIXID PROJECT SRL în această perioadă. Dacă este mediatizată, luarea de poziție a consiliului județean, și se comunică și societății HEINEKEN, poate renunță la proces și la intenția de a distruge un întreprinzător local. În orice caz nu va trece neobservat o asemenea luare de poziție. Sigur nu intenționează să provoace și mai mult opinia publică locală. De aceea sunt foarte recunoscători pentru sprijinul oferit de domnul președinte și de consiliul județean.
Domnul consilier județean Kolumbán Dávid prezintă poziția Comisiei de dezvoltare rurală, agricultură în această problemă.
Referitor la decizia judecătorească exprimat prin sentință definitivă și irevocabilă în cazul mărcii Igazi Csíki Sör, în calitate de reprezentant al locuitorilor județului, și proprietar al brandului ”Székely termék” de care dispune acest produs, Consiliul Județean Harghita se adresează societății HEINEKEN RT cu solicitarea de a renunța la eventualele procese viitoare împotriva întreprinzătorului local LIXID PROJECT SRL, și să fie de acord cu clarificarea eventualelor neînțelegeri rămase la masa discuțiilor. Comisia este de acord, că aspectul exterior al buteliilor în care este comercializat, și denumirea produsului au fost create să exprime identitatea comunității locale, care s-a sensibilizat în această problemă. Produsul nu are aspect exterior confundabil cu alte produse similare. De aceea, solicită societății HEINEKEN RT, să nu mai atace această denumire. Consiliul Județean Harghita acceptă să intermedieze între părți la nevoie în interesul soluționării divergențelor. Este dispus să reprezinte cauza și la conducerea internațională a societății mame în interesul soluționării.
Completează și cu părerea personală, și este de acord cu părerea colegilor din consiliu, că o sentință definitivă și irevocabilă nu se poate contesta, dar cu sprijinul exprimat speră, că pot influența demersul lucrurilor. Asigură reprezentanții și proprietarii societății LIXID PROJECT SRL de sprijinul dânsului. Crede, că o afacere locală de asemenea volum nu ar trebui, dar nici nu se va închide, trebuie să reziste. Consumatorii susțin afacerea. În următoarele zile economiștii și juriștii de la societate trebuie să găsească soluția, care să ducă afacerea mai departe, chiar și cu prețul de a redenumi produsul.
Domnul consilier județean Kassay Péter propune modificarea denumirii ” luare de poziție” a actului. De două ori este folosit termenul ”solicitare” în actul, care va fi comunicat. După care se oferă intermedierea. Crede, că atunci acesta nu este o luare de poziție. Trebuie dat o altă denumire acestui act. Se mai gândește, și revine imediat cu propunerea. Pentru că nu s-a luat o poziție, s-a exprimat o solicitare. Mai bine să fie solicitare.
Domnul președinte Borboly Csaba este de acord să fie redenumit actul întocmit astfel.
Domnul consilier județean Rugină Dan Ciprian crede, că solicitarea Consiliului Județean Harghita s-ar putea să fie considerat din partea societății HEINEKEN RT o chemare la o mediere, și atunci cuvintele, ca de exemplu ”atac” sună foarte dure. Denumirea tot nu o să mai fie atacată, că s-a adus deja o decizie definitivă. Din partea Consiliului Județean Harghita, părțile sunt chemate la masa discuției pentru a rezolva neînțelegerile rămase pe cale amiabilă. Nu ar trebui să se ajungă rezolvarea pe cale juridică.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că atunci va fi modificat titlul actului. Să fie denumit ”solicitare” în loc de ”luare de poziție”. Comisia de dezvoltare rurală, agricultură o să mai nuanțeze expresiile folosite. Esența rămâne la fel. Se vrea sprijinirea întreprinzătorului local prin mediere, și acest lucru să fie comunicat și celeilalte societăți. Această problemă privește pe toți locuitorii din județul Harghita.
Domnul consilier județean Csillag Péter dorește să fie trecut în acest act, că în cei doi ani de existență nu a auzit de nici o reclamație cu privire la calitatea acestei beri, nici din teritoriul local, nici din cel internațional.
Domnul președinte Borboly Csaba supune la vot aprobarea acordului de principiu prezentat de domnul consilier județean Kolumbán Dávid legat de interzicerea producerii şi comercializării berii „Igazi Csíki Sör”
Rezultatul votului: 23 Da.
Domnul președinte Borboly Csaba știe, că problema nu este rezolvată cu poziția consiliului județean exprimată în această situație, dar în măsura competențelor și a permisivității legii se va face tot ce se poate în interesul soluționării. Transmite tuturor angajaților societății, că li se susține cauza. Soluția există, numai trebuie căutată.
Domnul președinte Borboly Csaba spune, că mai există un punct pentru azi. Mulțumește domnului vicepreședinte Bíró Barna Botond, că s-a ocupat cu problema Autorității Teritoriale de Ordine Publică a județului Harghita. Este prezent și președintele acestuia.
Domnul vicepreședinte Bíró Barna Botond anunță consiliul, că s-a format echipa Autorității Teritoriale de Ordine Publică a județului Harghita, și a fost ales ca președinte domnul consilier județean Incze Csongor. La ședința de constituire a autorității a spus, că activitatea lor trebuie să fie caracterizată de cooperare atât cu membri din Harghita, dar și cu ATOP-urile din alte județe, dar mai ales cu populația județului. Cooperarea se realizează printr-un dialog bun, pentru că este mult mai important prevenirea problemelor, decât soluțiile ulterioare la cele deja existente. A propus, și se bucură, că au fost de acord, ca locația primei ședințe să fie în comuna Merești. Presa a scris în ultimele luni despre o tragedie, care a zguduit comunitatea locală. Oamenii sunt într-o stare de nesiguranță. În ultima vreme și ușile din interiorul casei încuie, nu numai porțile și ușile de intrare. Autoritățile, care sunt competente în asigurarea ordinii publice, și a siguranței cetățeanului, a stării de spirit de încredere a acestora, trebuie să semnaleze, că nu sunt indiferenți, și că încearcă să prevină astfel de situații.
Domnul preşedinte Borboly Csaba mulțumește pentru participare la Ședinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita şi închide şedinţa.
Minuta Ședinţei Consiliului Judeţean Harghita din data de 30 ianuarie 2017 cu număr de înregistrare nr. 2883 / 10.02.2017 face parte integrantă din prezentul Proces-verbal.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul Proces-verbal.
Miercurea Ciuc, 23 martie 2017
Preşedinte
Borboly Csaba
|
Secretarul Judeţului
Egyed Árpád
|
Director general
Romfeld Mária Magdolna
|
Coordonator compartiment
Szabó Zsolt Szilveszter
|